#LecțiadeEconomie | Ce este shrinkflația? Prețul rămâne, dar cantitatea scade pe furiș
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Shrinkflația este practica de reducere a dimensiunilor unui produs, menținând în același timp prețul de etichetă. Creșterea prețului la o anumită cantitate este o strategie folosită de companii, în special în industria alimentară și a băuturilor, pentru a crește pe furiș marjele de profit sau pentru a le menține în fața creșterii costurilor de producție.
În mediul de afaceri și în cercetarea academică, shrinflation este denumită și reducerea ambalării. O utilizare mai puțin obișnuită a acestui termen se poate referi la o situație macroeconomică în care economia se contractă, dar se confruntă în același timp cu o creștere a nivelului prețurilor.
Idei de bază
– Shrinflația înseamnă reducerea dimensiunilor unui produs ca răspuns la creșterea costurilor de producție sau la concurența de pe piață.
– În loc să crească prețul unui produs, compania oferă pur și simplu un pachet mai mic pentru același preț de etichetă.
– Creșterea prețului la o anumită cantitate este o strategie folosită de companii, în principal în industria alimentară și a băuturilor, pentru a crește pe furiș marjele de profit.
– Modificările sunt minime și se limitează la o gamă mică de produse, dar sunt totuși suficiente pentru a face mai dificilă măsurarea exactă a inflației.
– Shrinkflation riscă să îndepărteze clienții de un produs sau de o marcă dacă observă că primesc mai puțin pentru același preț.
Înțelegerea contracției inflației
Shrinkflation este un termen format din două cuvinte distincte: shrink și inflație. Cuvântul “shrink”, care înseamnă micșorare în limba engleză, din se referă la schimbarea dimensiunii produsului, în timp ce partea “-flation” se referă la inflație – creșterea nivelului prețurilor.
Economistul britanic Pippa Malmgren a fost creditat ca fiind cel care a inventat termenul “shrinkflation” în cea mai comună utilizare a acestuia. Shrinkflation este practic o formă de inflație ascunsă. Companiile sunt conștiente de faptul că, probabil, clienții vor sesiza creșterile de preț ale produselor și, prin urmare, aleg să reducă în schimb dimensiunea acestora, conștiente de faptul că o contracție minimă va trece probabil neobservată. Se storc astfel mai mulți bani nu prin creșterea prețurilor, ci prin perceperea aceleiași sume pentru un pachet care conține ceva mai puțin.
Cercetările academice au arătat că aproape toți consumatorii sunt mai sensibili la creșterile explicite de preț decât la micșorarea pachetului, dar că această practică poate avea ca rezultat percepții negative ale consumatorilor asupra mărcii și intenții negative de cumpărare a produsului, precum și un volum de vânzări unitare static sau în scădere în timp.
Eficacitatea shrinkflației ca strategie de stabilire a prețurilor pare să varieze în funcție de diferitele tipuri de bunuri și piețe.
În general, majoritatea consumatorilor nu verifică dimensiunea unui produs. De exemplu, cineva care adoră chipsurile de cartofi poate să nu-și dea seama dacă marca preferată reduce dimensiunea pungii cu 5 %, dar aproape sigur va putea să-și dea seama dacă prețul crește cu aceeași valoare.
Motivele “micșorinflației”
Din punctul de vedere al unei companii, shrinkflația este o modalitate utilă de a crește sau de a menține marjele de profit fără a atrage prea multă atenție.
Comercianții cu amănuntul se angajează deseori în tehnici de shrinkflație pentru a combate costurile de producție mai mari. Atunci când intrările cheie, cum ar fi materiile prime sau forța de muncă, cresc vertiginos în evaluare, costul de fabricare a bunurilor finale crește. Acest lucru cântărește ulterior asupra marjelor de profit, adică partea de venit rămas după plata tuturor costurilor.
Maangementul companiei poate fie să stea deoparte și să spere că investitorii nu devin prea descurajați, fie să caute alte modalități de a recupera o parte din aceste pierderi. Pentru companiile care nu dispun de putere în stabilirea prețurilor, reducerea greutății, a volumului sau a cantității de produse reprezintă uneori cea mai bună opțiune pentru a menține un profit sănătos fără a pune în pericol volumul vânzărilor.
Companiile ar putea, de asemenea, să recurgă la shrinkflație pentru a-și menține cota de piață. Într-o industrie competitivă, ridicarea prețurilor ar putea determina clienții să se îndrepte către o altă marcă. Pe de altă parte, introducerea unor mici reduceri ale dimensiunilor produselor lor ar trebui să le permită să își sporească profitabilitatea, menținând în același timp prețurile competitive.
Cum să observați și să evitați tehnicile ascunse de shrinkflație?
Unul dintre cele mai bune moduri de a observa contracția este prin observarea unui nou design de ambalaj sau a unui nou slogan. Acest lucru poate semnala faptul că firma a făcut o schimbare, iar această schimbare poate fi dimensiunea.
Cumpărătorii se pot uita la prețul pe unitate pentru a vedea dacă a avut loc o schimbare; cu toate acestea, poate fi dificil să vă amintiți prețul pe unitate anterior, dar compararea prețului pe unitate la diferite produse vă poate ajuta să obțineți cea mai bună ofertă.
Companiile schimbă adesea designul recipientului produsului, astfel încât contracția să nu fie vizibilă. Singura modalitate de a fi complet sigur este verificarea gramajelor de pe ambalaj.
O altă modalitate de a evita tehnicile ascunse de shrinkflație este să cumpărați mărci concurente. Este posibil ca mărcile concurente să nu se fi redus încă în greutate și, prin urmare, este posibil să obțineți un preț mai bun pentru prețul pe care îl plătiți.
O altă metodă este să optați pentru marca proprie a magazinului mai degrabă decât pentru o marcă de firmă. În general, mărcile private sunt mai ieftine decât mărcile de firmă.
În cele din urmă, cunoașterea greutății nete a produselor și a ceea ce plătiți pentru ele vă poate ajuta să observați orice schimbări și să aflați care produse vor fi mai avantajoase.
Exemple de shrinkflație din lumea reală
Guvernul britanic urmărește cu regularitate contracția. Potrivit Biroului său de Statistică Națională (ONS), între începutul anului 2012 și iunie 2017 (ultimele informații), 2.529 de produse au scăzut în dimensiune, în timp ce doar 614 au devenit mai mari.
Carrefour plasează deja o etichetă pe produsele din magazinele sale franceze pe care le acuză de shrinkflation. Retailerul spune că dorește să informeze consumatorii, dar producătorii spun că acțiunea este ipocrită.
„Acest produs și-a văzut scăderea în greutate și prețul practicat de furnizorul nostru a crescut”: acesta este textul de pe etichetă pe care Carrefour o va pune pe produse de luni, când există așa-numita „flație de contracție”. Pe afiș se mai precizează că retailerul se angajează să renegocieze tariful. CEO-ul Carrefour, Alexandre Bompard, a anunțat el însuși inițiativa la televiziunea franceză: „Astfel avem cele mai fiabile informații posibile pentru consumatori, pentru că este inacceptabil să facem acest lucru consumatorilor”.
Potrivit BFMTV, 122 produse de la mărci cunoscute ar fi afectate.
Un pachet de chipsuri Lay’s a trecut de la 150 la 135 grame, în timp ce prețul pe kilogram a crescut cu 32 %.
Un pachet de Doritos – tot de la producătorul PepsiCo – s-a micșorat cu 10 grame, în timp ce prețul pe greutate a crescut cu 19 %.
Se spune că Magnum, Findus, Dolce Gusto, Lipton, Pampers și Pedigree s-au adaptat la această practică.
Jean-Philippe André, șeful federației alimentare franceze ANIA, a reacționat cu furie la acțiunea Carrefour.
„Este foarte ipocrit să spui că este o înșelătorie. Distribuitorii au acceptat aceste produse ca atare”, s-a înfuriat el în Le Figaro. Potrivit lui, shrinkflația rămâne o practică neobișnuită. „Sunt aproximativ 20.000 de referințe alimentare într-un supermarket, deci vorbim de 0,2 %”.
Acest fenomen a atras atenția și a fost detaliat într-un articol publicat de prestigioasa publicație Bloomberg. Potrivit sursei citate, constatări relevante arată că două treimi dintre consumatori au remarcat reducerea dimensiunilor unor produse, iar îngrijorarea este în creștere, cu 83% dintre aceștia exprimându-și temerile cu privire la această tendință. Este o situație de o gravitate și seriozitate remarcabile, care a captat atenția publicului și a stârnit îngrijorare în rândul consumatorilor.
Conform informațiilor prezentate în același articol, în contextul “shrinkflation”, in Marea Britanie, consumatorii au căutat alternative în magazinele de tip discount, precum Aldi și Lidl, preferând să achiziționeze produse sub mărcile proprii ale acestor magazine.
Consumatorii din întreaga lume continuă să își limiteze cheltuielile pe fondul evoluției provocatoare a costului vieții, 94% dintre ei fiind acum îngrijorați de creșterea costurilor de trai, în timp ce continuă să se confrunte cu inflația, potrivit celei de-a 12-a ediții a studiului EY Future Consumer Index.
Reacție dură a clienților
De asemenea, conform rezultatelor unui sondaj, aproximativ o cincime dintre cumpărători au decis să nu mai cumpere produsele care au suferit micșorări. Astfel, această tendință a generat o schimbare în comportamentul de cumpărare al consumatorilor, care își exprimă nemulțumirea față de această practică și caută alternative mai convenabile și satisfăcătoare.
Din păcate, pe lista produselor afectate se regăsesc alimente extrem de solicitate pe piață, inclusiv fructe și legume. Chipsurile, bananele și chiar ciocolata se numără printre produsele care au suferit micșorări, generând o situație îngrijorătoare pentru consumatori.
Această problemă vine în contextul unei presiuni uriașe deja existente asupra consumatorilor, deoarece inflația europeană se confruntă cu valori semnificative. Astfel, această dublă provocare financiară și impactul asupra alimentelor preferate îi adâncește preocupările consumatorilor și impune o adaptare a obiceiurilor de cumpărare.
Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live
Episoade anterioare:
#LecțiadeEconomie | Se interzice numerarul? Cash is King! Ce înseamnă expresia?
#LecțiadeEconomie: Barter sau troc? Mai putem vorbi azi de sistemul de schimb marfă contra marfă?
#LecțiadeEconomie: Tauri sau urși? Bull Market – Ce este și cu ce se diferențiază de Bear Market?
#LecțiadeEconomie | Ce este burnout-ul? O lume întreagă pare epuizată la locul de muncă
#LecțiadeEconomie: Ce sunt FMCG-urile sau bunurile de consum cu mișcare rapidă?
#LecțiadeEconomie: Zero-Sum-Game | Ce este un joc cu sumă nulă?
#LecțiadeEconomie: “Greedflation” | Ce este “lăcominflația”, mit sau realitatea vremurilor?
#LecțiadeEconomie: Ce este benchmarking-ul? Definiție, tipuri, costuri și utilizări
#LecțiadeEconomie: Hi-Flex Economy-Bine ai venit în economia flexibilă, unde totul e opțional!
#LecțiadeEconomie: Despre oameni și porci. Ce semnifică “Lipstick on a Pig”/”A Ruja Porcul”?
#LecțiaDeEconomie: Care este sensul expresiei economice “Cumpărați zvonul, vindeți știrile!”?
#LecțiadeEconomie: Ce este factoring-ul? Avantaje și “mituri” despre factoring
#LecțiadeEconomie: Foarte la modă, ce înseamnă totuși “economia circulară”? Ce beneficii avem?
#LecțiadeEconomie: Care e diferența între inflație și deflație? De ce inflația poate fi bună?
#LecțiadeEconomie: Vinde în mai și cară-te! Care e sensul zicalei “Sell in May and go away”?
#LecțiadeEconomie: Ce este IPO? Cum se calculează, care sunt aspectele care influențează IPO?
#LecțiadeEconomie: Ce este deficitul de cont curent? Cum trebuie gestionat, cum stă România?
Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate sub umbrela #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky!
Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe 
