”Stare de urgență” | Macron anunță sfârșitul ipocriziei: administrația Trump urmărește ”dezintegrarea” UE

Într-un interviu acordat simultan pentru șapte publicații europene, printre care The Economist, Süddeutsche Zeitung și Le Monde, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că Europa se confruntă cu o ”stare de urgență geopolitică și geoeconomică”. Dacă Europa nu va investi în economia sa și nu va ridica mai rapid barierele din calea creșterii economice, va fi ”măturată” de tehnologia din America și de importurile din China, mai spune șeful statului francez.

Interviul vine cu doar câteva zile înaintea reuniunii UE de pe 12 februarie, în care se va discuta despre modalitățile aflate la dispoziția UE pentru stimularea competitivității europene. De asemenea, la finalul acestei săptămâni va avea loc ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München.

Mulți lideri europeni împărtășesc sentimentul său de urgență, dar rămâne neclar dacă și sunt de acord cu soluțiile pe care le-ar propune, lucru care indică nivelul de tensiune așteptat la reuniunea UE de joi. În acest sens, un indiciu limpede este acela că liderii Germaniei, Italiei, Belgiei și ai altor câtorva țări au convocat o reuniune ”pre-summit” înainte de evenimentul principal, la care Emmanuel Macron a spus că va participa și el.

Planul lui Macron

Apelul președintelui francez către Europa de a acționa mai rapid pentru a genera creștere economică și a reduce dependența se concentrează pe patru puncte.

În primul rând, el pledează pentru un efort mai mare de simplificare a numeroaselor reglementări pentru care UE este, pe bună dreptate, renumită.

În al doilea rând, Macron dorește ca Europa să își diversifice furnizorii pentru a reduce dependența de grupuri restrânse de furnizori non-europeni. Acest efort ar trebui să varieze, spune el, de la consolidarea rolului internațional al monedei euro – de exemplu, prin dezvoltarea unor linii de swap valutar denominate în euro cu partenerii comerciali – până la reducerea dependenței de activele critice din străinătate, cum ar fi gazul natural american și cloud computing-ul.

În al treilea rând, dl Macron pledează pentru o politică de ”preferabilitate europeană” pentru a proteja ”industriile critice” ale UE, cum ar fi oțelul, produsele chimice și apărarea. Prin aceasta, el înțelege legarea subvențiilor de stat de o cotă minimă de inputuri europene, în funcție de sector, precum și aplicarea regulilor de ”cumpărare europeană” pentru achizițiile publice.

În cele din urmă, președintele francez dorește un impuls mult mai mare din partea UE pentru investițiile în inovare, atât publice, cât și private, în conformitate cu recomandările raportului redactat în 2024 de Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene.

Președintele Franței și-ar dori să vadă lansarea unor ”euroobligațiuni pentru viitor”, care să fie investite în apărare și securitate, tehnologie verde și inteligență artificială, bazându-se parțial pe rata ridicată de economisire a europenilor.

Dezvrăjirea: ”Trăim o ruptură geopolitică profundă!”

Asemenea apeluri la reformă europeană au fost emise de multe ori, iar Emmanuel Macron nu este singurul lider european care simte acum un sentiment mai mare de urgență decât în trecut.

Președintele francez vorbește despre situația de față numind-o ”momentul groenlandez”, care a făcut ca și ceilalți lideri europeni să înceapă să înțeleagă gravitatea mizei.

Există riscul, avertizează Macron, ca momentul traumatic inițial, când europenii au realizat că este momentul să se teamă că America îi abandonează, să se transforme într-un ”sentiment laș de ușurare” atunci când senzația este că criza a trecut, iar aceasta ar fi o greșeală:

”Toată lumea trebuie să înțeleagă că criza pe care o trăim este o ruptură geopolitică profundă! „Când există un act clar de agresiune, cred că ceea ce ar trebui să facem nu este să ne plecăm capul sau să încercăm să ajungem la o înțelegere. Cred că am încercat această strategie luni de zile. Nu funcționează”,

Macron a mai spus că administrația Trump este ”deschis anti-europeană” și urmărește ”dezmembrarea” UE:

”Statele Unite ne vor ataca, în lunile următoare, asta e sigur, pe tema reglementării piețelor digitale.”

Macron a mai avertizat asupra unor posibile taxe vamale noi impuse de președintele Donald Trump, dacă UE va folosi Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) pentru a controla și a tempera avântul dominator al companiilor americane din domeniul tehnologiei.

Protecționism? Nici vorbă!

În ceea ce privește unele dintre punctele menționate de președintele Franței, UE se îndreaptă deja în direcția indicată de el.

De pildă, Programul SAFE, noul sistem comun de achiziții publice în domeniul apărării din Uniunea Europeană, impune – la insistențele Franței – ca cel puțin 65% din componentele multor sisteme pe care le finanțează să provină din țări membre ale UE sau din țări care au acorduri de asociere cu UE.

Totuși, regulile de ”preferabilitate europeană” vor fi mai greu de însușit de omologii săi din Europa.

Franța se confruntă cu rezistență față de dorința sa de a impune reguli stricte care să favorizeze firmele europene în cadrul ”Actului privind accelerarea industrială” al UE, care este negociat de Stéphane Séjourné, comisarul european pentru industrie, un prieten de lungă durată al lui Macron.

Germania și Italia se tem că acest lucru ar putea echivala cu o politică de protecționism din partea Franței, de care cele două țări se feresc din răsputeri. Țările Baltice, cele nordice, precum și Olanda, au avertizat împreună că astfel de reguli riscă ”să șteargă eforturile noastre de simplificare” și să ”îndepărteze investițiile din UE”. Legislația ar putea fi o ”schimbare a jocului” și o ”mare victorie pentru Franța”, spune Mujtaba Rahman de la Eurasia Group, o companie de consultanță în domeniul riscurilor, ”dar există încă îngrijorarea că este vorba de protecționism francez, deghizat în autonomie strategică”.

Macron respinge acuzația:

”Nu cred deloc că este vorba de protecționism. Pur și simplu, ne dorim să cruțăm firmele europene, neimpunându-le regulile pe care nu le impunem importatorilor.”

Industria comună de apărare din UE, un cui al lui Pepelea

Președintele francez a mai spus că vrea să ofere o nouă șansă cooperării europene prin reluarea angajării într-un program comun de apărare aeriană, care a stârnit destule fricțiuni.

Viitorul Sistem Aerian de Luptă (”Combat Air System”), un proiect comun între Franța, Germania și Spania, este menit să dezvolte un avion de vânătoare de generația a 6-a, drone autonome și un ”combat cloud” în ce privește comunicațiile. După ani de zile de tensiuni acerbe între companiile implicate, mulți analiști spun că programul pare să fi fost abandonat complet.

”Credem că este un proiect bun și nu am auzit niciun comentariu din partea germanilor care să sugereze că nu este un proiect bun. Și la fel este cazul și în cazul tancurilor de luptă, de altfel. Pentru că vă imaginați că, dacă s-ar întâmpla ca partenerul german să repună în discuție avionul comun, am fi obligați să repunem în discuție și tancul comun”,

insistă Macron.

Avionul de luptă european este un proiect-cheie în cooperarea militară franco-germană. Lansat în 2017, el vizează înlocuirea avioanelor franceze Rafale și germano-spaniole Eurofighter până în 2040, într-un context al reînarmării europene în fața tensiunilor în creștere cu Rusia.

Desemnat coordonator al proiectului, grupul francez Dassault solicită mai multă autonomie pentru fabricarea avionului, ceea ce irită Germania și Spania, aceasta din urmă alăturându-se programului în 2019.

În plus, președintele francez spune că își dorește să atragă și alți parteneri europeni, pentru a crea sisteme competitive cu cele produse de americani.

Cotidianul german de business Handelsblatt relata luni că există tot mai multe voci – deocamdată doar anonime, care șoptesc pe culoare – care insistă pentru abandonarea planurilor de dezvoltare a unui avion de vânătoare comun. Mai mulți parlamentari ai partidelor din coaliția de guvernare, SPD și CDU, precum și reprezentanți de rang înalt din industria de profil, ar insista pentru renunțarea la compania Dassault din calitatea de partener de proiect.

În plus, cotidianul italian Corriere della Sera susținea că, potrivit unor surse ale publicației, Germania este interesată de programul de avioane de vânătoare britanico-italiano-japonez GCAP, practic un proiect concurent, care ar scurtcircuita prezența Franței într-un proiect comun.

Punctele forte ale Europei

În cele din urmă, susține Macron, Europa nu ar trebui să-și subestimeze punctele forte – în calitatea sa de piață comună cu 450 de milioane de locuitori, dar și ca regiune guvernată de regulile statului de drept.

Provocarea cu care se confruntă Europa este de a transforma aceste puncte forte în pârghii de forță geopolitică, înainte ca alte puteri să se impună la nivel global într-atât de pregnant, încât să nu mai poată fi concurate.

Îngrijorarea că Europa este exclusă din manevrele marilor puteri l-a determinat recent pe Emmanuel Macron să-și trimită consilierul diplomatic la Moscova. El s-a întors, așa cum era de așteptat, cu mesajul că Rusia nu este interesată de pace.

”Lame duck”

Este posibil ca propunerile și pozițiile lui Macron să fie primite cu mult scepticism.

Situația sa politică internă este slabă, nu se bucură de o majoritate în parlament și mai are doar 15 luni în funcție pentru a-și impune ideile.

Mai mult, refuzul Franței de a susține acordul comercial UE-Mercosur a stârnit mare nedumerire în multe capitale europene, chiar dacă liderul de la Élysée pleda, în nume personal, pentru diversificarea comerțului european în numele autonomiei strategice a UE.

Pe de altă parte, puțini ar putea să conteste avertismentele pe care le-a lansat Emmanuel Macron, conform cărora Europa se mișcă prea încet, este prea fragmentată și nu mai are timp să-și rezolve problemele pe îndelete.