Statele europene se străduiesc să transforme refugiații ucraineni în forță de muncă

Țările europene nu au profitat pe deplin de oportunitatea de a acoperi deficitul de forță de muncă provocat de sosirea milioanelor de refugiați ucraineni, chiar dacă mulți dintre cei care fug de război au un nivel de educație ridicat sau au competențe extrem de necesare, potrivit Reuters.

Mulțimea de oameni care a trecut granița în urma invaziei Rusiei din februarie 2022 ar fi trebuit să fie o mană cerească pentru țările din estul Uniunii Europene, unde deficitul acut de forță de muncă a frânat mult timp creșterea economică și a alimentat inflația.

Dar obstacolele, de la lipsa facilităților de îngrijire a copiilor până la reticența de a recunoaște calificările academice și profesionale non-europene, a lăsat posturile vacante neocupate și noii sosiți – în majoritate femei – frustrați. Mulți dintre ei sunt blocați în locuri de muncă sub nivelul lor de calificare și de educație și fără perspectivele de carieră pe termen lung pe care le caută.

Svetlana Chuhil a solicitat o autorizație condiționată pentru a lucra în Polonia ca medic ortoped și fizioterapeut la scurt timp după ce a fugit cu cei doi copii ai săi. Mai mult de un an mai târziu, i s-a spus că cererea ei avea nevoie de un document cheie care era blocat în spatele liniilor inamice din Ucraina.

La o lună după ce a ajuns în Polonia, tânăra de 37 de ani, care deține diplome în ortopedie, fizioterapie și management organizațional, a acceptat un stagiu la un centru de asistență socială plătit cu 1.400 de zloți (353,15 dolari) pe lună – pe atunci aproximativ jumătate din salariul minim local.

Polonia are una dintre cele mai bine reglementate piețe ale muncii din Uniunea Europeană, potrivit unui studiu realizat în octombrie de compania de consultanță Deloitte.

“Nu puteam fi angajat ca medic sau fizioterapeut fără ca diplomele mele să fie recunoscute”, a declarat Chuhil pentru Reuters.

După stagiatură, ea a acceptat două locuri de muncă nemedicale, dar s-a luptat să împace programul de lucru solicitant cu îngrijirea fiicelor sale.

Confruntată cu chiriile mari din orașul Zgorzelec din vestul Poloniei, în decembrie s-a mutat peste graniță, la Goerlitz, în estul Germaniei, unde guvernul îi va plăti cazarea până când va termina un curs de limba germană și își va găsi un loc de muncă.

Din ianuarie, este voluntară la un centru din oraș care oferă ajutor psihologic femeilor și copiilor ucraineni refugiați.

ÎNCĂ NU ESTE O OPORTUNITATE RATATĂ

Grupul de reflecție al OCDE estimează că integrarea cu succes a acestui ultim grup de refugiați ar putea mări forța de muncă a Europei cu o jumătate de punct procentual și ar putea contribui la atenuarea deficitului de forță de muncă, citat ca fiind un factor important al inflației încă foarte ridicate.

Însă, la 17 luni de la invazie, mulți dintre ei sunt încă angajați cu contracte pe termen scurt sau cu jumătate de normă, mai degrabă decât în forme durabile de angajare, a declarat Ave Lauren, analist pentru politici de migrație la OCDE, cu sediul la Paris.

“Nu cred că oportunitatea a fost încă ratată. Ceea ce trebuie să facă acum aceste țări este un al doilea nivel de integrare a pieței muncii”, a adăugat Lauren, subliniind necesitatea formării, perfecționării și recunoașterii calificărilor.

În Germania, cea mai mare economie a Europei, care, potrivit datelor ONU, găzduiește cei mai mulți refugiați din Ucraina, numărul de locuri de muncă vacante a crescut la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Chiar și așa, mai puțin de unul din cinci refugiați și-a găsit un loc de muncă până acum, în timp ce Berlinul se concentrează pe cursuri de limbă care ar trebui să îi ajute pe refugiați să găsească un loc de muncă pe termen lung mai bine aliniat cu competențele lor.

“Există întotdeauna un compromis între integrarea rapidă și integrarea durabilă pe piața muncii”, a declarat Thomas Liebig, economist-șef al departamentului de migrație internațională al OCDE.

Oksana Krotova are un master în filologie și a lucrat ca manager de hotel în Kiev înainte de invazie. În prezent, ea lucrează ca recepționeră la un hotel din Berlin.

“Nimeni nu are nevoie de un hotel într-un oraș aflat în război”, a spus Krotova.

Din ianuarie, tânăra de 34 de ani, care nu are copii, a combinat un contract de 30 de ore pe săptămână cu un curs de a doua limbă care a ajutat-o să ajungă lasă vorbească fluent în limba germană.

Conștientă de dificultățile de a obține recunoașterea diplomei sale, Krotova dorește să studieze administrarea afacerilor în Germania, unde – la fel ca peste 40% dintre colegii săi refugiați potrivit unui sondaj recent – anticipează acum că va rămâne câțiva ani.

Cercetătorii de la Minor, un grup de reflecție privind politicile de migrație, au declarat că afluxul masiv de refugiați din Ucraina este văzut ca o mare oportunitate în Germania. Cu toate acestea, a existat o “verificare a realității”, a declarat cercetătoarea Ildiko Pallman, deoarece integrarea lor în locuri de muncă la un nivel similar cu cele pe care le dețineau acasă nu este, în mare parte, posibilă fără a vorbi limba locală.

Iar schimbarea la un loc de muncă mai bun mai târziu nu este ușoară.

“Dacă lucrezi deja 40 de ore pe săptămână și nu ai timp pentru un curs de limbă, atunci se întâmplă foarte des ca oamenii să rămână blocați”, a declarat Gizem Uensal.

În timp ce soarta refugiaților este parțial legată de evoluția necunoscută a războiului din Ucraina, schema de protecție temporară a UE pentru refugiații ucraineni urmează să expire în martie 2024.

“Cu cât ne apropiem mai mult de acest moment, trebuie să avem o strategie. Este prea târziu să ne gândim la asta în primăvara anului viitor”, a declarat Lauren de la OCDE.

Acest lucru îi pune pe angajatorii care vor să angajeze refugiați într-o situație dificilă, deoarece nu știu dacă refugiații ucraineni vor putea rămâne.

“Avem nevoie rapid de reglementări clare, astfel încât toți cei care au fugit din Ucraina din motive de război să poată rămâne pe termen lung”, a declarat Enzo Weber, expert pe piața muncii la Institutul german pentru cercetarea ocupării forței de muncă (IAB). “Acest lucru ar elimina un obstacol considerabil nu doar pentru refugiați, ci și pentru angajatori”.