Studenții l-au dat jos! Vučić admite înfrângerea în alegeri în fața mișcării tinerilor sârbi

Liderul de lungă durată al Serbiei, Aleksandar Vučić, a recunoscut că a pierdut alegerile parlamentare anticipate de duminică în fața Listei Studenților. Aceasta este o mișcare apărută din protestele care au durat aproape doi ani. Prezența la vot a fost cea mai mare din ultimii peste 30 de ani.

Potrivit unui eşantion de voturi, lista Partidului Progresist Sârb (SNS) al lui Vučić ar urma să obțină 105 din cele 250 de locuri din parlament. Lista Studenților ar avea între 135 și 140 de mandate, deci o majoritate clară. Vučić a declarat simpatizanților că este evident că partidul a pierdut alegerile.

De la tragedia de la Novi Sad la urne

Mișcarea a pornit după prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, la 1 noiembrie 2024, care a ucis 16 oameni. Protestele studențești s-au extins treptat într-un val mai larg de nemulțumire socială, la care s-au alăturat profesori universitari, medici și muncitori.

Ulterior mișcarea a devenit platformă politică, cu promisiuni de combatere a corupției, de depolitizare a instituțiilor publice și de restabilire a drepturilor cetățenilor. În campanie a fost condusă de Ilija Srdanović, profesor la Facultatea de Medicină din Novi Sad. Vučić i-a numit pe protestatari „blocadiști” și i-a acuzat că vor să destabilizeze țara.

Cine este Vučić

Născut la Belgrad în 1970, Vučić are studii de drept. A intrat în politică în 1993, în Partidul Radical Sârb, ultranaționalist, condus de Vojislav Šešelj. În 2008 a fondat SNS împreună cu Tomislav Nikolić, cu o orientare declarată mai apropiată de politica europeană mainstream.

SNS a ajuns la putere în 2012 cu promisiuni de luptă împotriva corupției și a crimei organizate. Vučić a fost prim-viceprim-ministru între 2012 și 2014, prim-ministru din 2014, apoi președinte din 2017, cu un nou mandat câștigat în 2022. A demisionat în septembrie, sub presiunea protestelor, și a convocat alegeri anticipate.

Mandatul său ar fi expirat în 2027. Deși funcția prezidențială este limitată constituțional, el și-a păstrat influența dominantă asupra partidului și a politicilor statului.

Ca lider, Vučić a promovat imaginea unui politician pragmatic, cu legături atât cu UE, cât și cu Rusia, China și, tot mai mult, Israelul.

Bilanț economic, dar cu rezerve

Sub conducerea sa, economia a crescut semnificativ. Conform datelor oficiale citate de Reuters, șomajul a scăzut de la 26% la 8-9%, iar PIB-ul nominal aproape s-a triplat, până la circa 90 de miliarde de euro.

Investițiile străine directe au atins un record de 5,2 miliarde de euro în 2024, iar țara are acum o rețea modernă de autostrăzi.

Creșterea salariilor nu s-a tradus însă proporțional în nivel de trai, iar costul vieții și datoria publică rămân teme centrale în dezbatere.

În geopolitică, Serbia baleiază abil între Rusia și Uniunea Europeană, fapt care irită ambele tabere.

Reacții și critici

Jurnalista Safeta Bisević consideră că rezultatele luptei anticorupție au fost modeste, în timp ce autoritățile și-au extins controlul asupra instituțiilor, mass-media și vieții politice. Politologul Duško Radosavljević a spus că studenții au dat glas unei mânii justificate a cetățenilor. El a vorbit despre „presiune sistematică” asupra instituțiilor sociale și a susținut că serviciile de informații au monitorizat opoziția.

Un episod din trecutul lui Vučić este amintit în articol: o declarație făcută în parlament în iulie 1995, la nouă zile după genocidul de la Srebrenica, pe când era în Partidul Radical.

Conform Al Jazeera, în iulie 1995, în parlamentul Serbiei, Vučić a spus:

„Dacă omoară un sârb, vom omorî 100 de musulmani.”

Declarația a fost făcută în timpul unei dezbateri despre posibile lovituri NATO asupra pozițiilor deținute de Armata Republicii Srpska în Bosnia și Herțegovina. Aceasta  avut loc la nouă zile după genocidul de la Srebrenica. Pe atunci, Vučić era membru al Partidului Radical Sârb, ultranaționalist, condus de Vojislav Šešelj. Acesta a fost condamnat în 2018 la 10 ani de închisoare pentru persecuție, deportare și transfer forțat al populației non-sârbe în timpul războaielor din anii ‘90.

Este una dintre cele mai cunoscute declarații din trecutul lui Vučić. Mai târziu, el și-a construit imaginea unui lider pragmatic, orientat spre integrarea europeană, dar apropiat de Rusia lui Putin.