Studiu: Schimbările climatice au triplat numărul de decese cauzate de canicula din Europa

Schimbările climatice au triplat numărul de decese cauzate de valurile de căldură din Europa, în această vară, potrivit unui studiu care a inclus şi România, una dintre ţările cele mai afectate. Autorii subliniază că Europa trebuie să acţioneze acum, avertizând că schimbările climatice deja costă mii de vieţi, scrie 360medical.

Schimbările climatice au contribuit la creşterea temperaturilor pe continentul european în vara 2025, provocând aproximativ 16.500 de decese suplimentare, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Imperial College London şi London School of Hygiene & Tropical Medicine.

Analiza, publicată recent, a evaluat date din 854 de oraşe europene şi a constatat că 68% dintre cele 24.400 de decese atribuite temperaturilor extreme din această vară au fost cauzate de încălzirea globală, care a crescut temperaturile locale cu până la 3,6°C. Oraşele analizate acoperă aproximativ 30% din populaţia Europei, ceea ce înseamnă că numărul real de decese este probabil mult mai mare.

Ţările cele mai grav afectate în timpul unui singur val de căldură, desfăşurat între 21 şi 27 iulie, au fost România, Bulgaria, Grecia şi Cipru, unde s-au înregistrat aproximativ 950 de decese asociate temperaturilor ridicate, care au depăşit cu până la 6°C media normală, ceea ce înseamnă aproximativ 11 decese zilnice la un milion de locuitori.

În capitalele europene, cele mai ridicate rate de mortalitate raportate la populaţie s-au înregistrat la Roma, Atena şi Bucureşti, reflectând expunerea la cele mai intense episoade de căldură.

Totuşi, cercetătorii subliniază că şi alţi factori contribuie la aceste diferenţe, inclusiv pregătirea sistemelor de sănătate, structura demografică a populaţiei şi nivelul poluării aerului.

La nivelul întregului studiu, Italia a avut cel mai mare număr total de decese asociate căldurii, cu 4.597 de cazuri atribuite schimbărilor climatice. Urmează Spania (2.841), Germania (1.477), Franţa (1.444), Marea Britanie (1.147), România (1.064), Grecia (808), Bulgaria (552) şi Croaţia (268).

Canicula este considerată „un ucigaş tăcut” deoarece majoritatea deceselor nu sunt raportate direct ca fiind cauzate de temperaturile extreme. Persoanele afectate suferă adesea de afecţiuni preexistente, precum boli cardiovasculare, respiratorii sau renale, care sunt agravate de expunerea la căldură.

„Majoritatea acestor decese au loc la domiciliu sau în spitale, iar canicula este menţionată rar pe certificatul de deces”,

explică dr. Garyfallos Konstantinoudis, lector la Imperial College London, într-un comunicat.

Cercetarea arată că persoanele vârstnice sunt cele mai vulnerabile.

Peste 80% dintre aceste decese s-au înregistrat la persoane cu vârsta de peste 65 de ani, iar cei peste 85 de ani au reprezentat peste 40% din total.

Prognozele demografice arată că până în anul 2100, persoanele cu vârsta de peste 80 de ani vor constitui aproximativ 15% din populaţia Europei, ceea ce amplifică riscul în contextul în care continentul european se încălzeşte mai rapid decât orice altă regiune din lume.

Cercetătorii au analizat influenţa schimbărilor climatice asupra temperaturilor zilnice, identificând că activităţile umane, în special arderea combustibililor fosili şi defrişările, au determinat o creştere a temperaturilor cu până la 3,6°C.

Epidemiologii au folosit aceste date pentru a estima câte decese au fost provocate de valurile de căldură în oraşele europene şi câte ar fi avut loc în lipsa încălzirii globale. Rezultatele indică faptul că, fără schimbările climatice, 16.500 dintre aceste decese ar fi putut fi evitate. Studiul urmează unei alte cercetări ale echipei, care arată că efectele încălzirii globale au triplat bilanţul victimelor.

„Poate părea o diferenţă mică, dar studiul nostru arată că variaţii de doar câteva grade în timpul verii pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte pentru mii de oameni”,

a afirmat dr. Claire Barnes, cercetător la Imperial College London. Aceasta subliniază că schimbările climatice reprezintă o problemă urgentă care nu poate fi amânată.

Circa 70% din populaţia Europei trăieşte în oraşe, procent ce ar putea creşte la 80% până în 2050. Zonele urbane pot fi cu până la 10°C mai calde decât zonele rurale, fenomen cunoscut sub numele de „efectul de insulă termică urbană”.

Măsuri precum un program de lucru flexibil, ajustarea calendarului şcolar şi crearea de spaţii verzi pot contribui la reducerea impactului căldurii, în special pentru comunităţile vulnerabile.

„Sistemele de avertizare şi planurile de acţiune împotriva valurilor de căldură sunt bine dezvoltate în multe regiuni ale Europei. Totuşi, chiar şi cu avertizările emise de autorităţile meteorologice şi sanitare, impactul asupra sănătăţii rămâne ridicat”,

explică dr. Malcolm Mistry, profesor la London School of Hygiene & Tropical Medicine.

Cercetătorii avertizează că, fără o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, verile caniculare vor deveni din ce în ce mai periculoase, iar adaptarea, deşi necesară, va avea un efect limitat în prevenirea deceselor.

Studiul reprezintă un semnal de alarmă privind riscurile crescânde pentru sănătate pe care le aduce schimbarea climei şi indică necesitatea unor acţiuni urgente la nivel global.