Succesul olimpic al Italiei creează dezbateri aprinse: Cine poate fi considerat ”italiano vero”?
Numărul record de medalii câștigate de echipa olimpică a Italiei la Jocurile Olimpice de la Tokyo a reînviat o dezbatere aprinsă în Italia, cu privire la cine și cum ar trebui să beneficieze de cetățenia italiană și în virtutea căror principii juridice, scrie Politico.eu.
Imaginile celor mai buni sportivi italieni, urmăriți cu sufletul la gură de milioanele de italieni de acasă, au adus multă bucurie în peninsulă. Olimpicii italieni au depășit toate așteptările, câștigând 40 de medalii olimpice, ceea ce reprezintă un record absolut în istoria participării țării la marea competiție mondială, nici chiar când Jocurile au fost organizate la ei acasă, în 1960, la Roma
Dintr-o altă perspectivă, acest succes le-a arătat italienilor o față a țării lor pe care rar o pot vedea la televizor: diversitatea rasială și etnică a Italiei.
Circa 15% din echipa olimpică trimisă la Tokyo sunt cetățeni italieni care fie s-au născut în străinătate, fie au părinți născuți în străinătate. În delegația de sportivi care au participat în probele de atletism, ponderea crește la aproape 40%.
Acest mozaic etnic și rasial a reaprins discuțiile cu privire la cei care merită să primească cetățenia italiană. Președintele Comitetului Olimpic Italian, Giovanni Malagò, a subliniat, într-un discurs ținut la revenirea atleților acasă, că diversitatea etnică a echipei este unul dintre factorii care au contribuit mult la succesul Italiei, solicitând totodată o accelerare a procedurilor prin care sunt analizate cererile de cetățenie depuse de sportivii profesioniști.
Jus sanguinis vs. jus soli
Legile cetățeniei italiene creează probleme de multă vreme sportivilor care vor să reprezinte Italia, dar nu s-au născut pe teritoriul italian.
La fel ca în majoritatea țărilor europene, Italia acordă cetățenia bazată pe principiul jus sanguinis – conform căruia cetățenia unei persoane este determinată de naționalitatea părinților săi.
Jus soli, principiul conform căruia cetățenia este determinată de țara în care se află locul de naștere al unei persoane, indiferent de cetățenia părinților, se aplică în puține state de pe glob, printre acestea numărându-se Canada și Statele Unite.
Așadar, aplicarea principiului jus sanguinis înseamnă că un copil născut în Italia din părinți imigranți nu este recunoscut drept cetățean italian și nu poate concura sub steagul italian la nivel internațional.
Persoanele care nu dețin cetățenie italiană o pot solicita începând cu vârsta de 18 ani, dar procesul de acordare a cetățeniei poate dura până la trei ani, situație în care mulți sportivi fie vor renunța la sport, fie vor alege să reprezinte o altă țară, potrivit lui Giovanni Malagò.
Chestiunea cetățeniei este de natură să dea cele mai mari dureri de cap în sporturile de echipă sau în alte situații asemănătoare și particulare.
Să luăm un exemplu: Marcell Jacobs, uluitorul nou campion mondial al ”sutei” de metri, cel mai rapid sprinter din lume și dublu medaliat cu aur (la individual și cu ștafeta de 4×100 m) este născut în SUA dintr-o mamă italiană, ceea ce i-a acordat dreptul la cetățenia italiană de la naștere. Coechipierul său din ștafetă Fausto Desalu (Eseosa Fostine Desalu, după numele său inițial), este născut în Italia din părinți nigerieni, fiind astfel nevoit să aștepte până la vârsta de 18 ani pentru a începe formalitățile de obținere a cetățeniei.
În aceste condiții, Malagò a cerut aplicarea principiului jus soli, cel puțin în situațiile sportivilor profesioniști, pentru a elimina calvarul birocratic la care sunt supuși aceștia și pentru a oferi Italiei șansa de a se bucura de performanțele lor.
Dezbaterea e în toi
Ministra de Interne din cabinetul de la Roma, Luciana Lamorgese, s-a pronunțat în favoarea poziției adoptate de Malagò, spunând că speră că ”se va putea găsi un consens politic pe această temă”.
”Când îi vezi pe acești tineri olimpici care au reprezentat cu onoare țara noastră, nu poți să nu-i dai dreptate lui Malagò: trebuie să-i facem să se simtă integrați în societatea noastră”, a spus Lamorgese, ministru al guvernului Italiei, fără apartenență politică.
Politicienii de stânga plusează și spun că procesul de obținere a cetățeniei ar trebui să fie înlesnit nu doar pentru cei cu potențial de a obține glorie în arena sportivă globală, ci și pentru alte categorii.
Partidul Democrat, de centru-stânga, a promis că va lansa o dezbatere în Parlament, de îndată ce se va reveni din vacanța parlamentară, în septembrie.
”Jocurile Olimpice au confirmat ceea ce noi susținem de ceva timp”, scrie într-o postare pe contul oficial de Twitter al partidului, unde cetățenia este caracterizată ca ”un drept”, mai degrabă decât ceva care trebuie ”câștigat”.
”Drepturile trebuie să fie pentru toți, nu pot fi să fie acordat doar unor anumite categorii speciale sau să depindă de câștigarea unor medalii. Drepturile trebuie să se aplice tuturor copiilor, indiferent dacă vor fi olimpici, doctori sau muncitori într-o fabrică”, a spus Nicola Fratoianni, liderul partidului Stânga Italiană (Sinistra Italiana).
O propunere legislativă prin care să primească cetățenia italiană copiii imigranților după terminarea a cel puțin trei ani de școală a fost adoptată în camera inferioară a parlamentului în 2017, dar a fost blocată ulterior în Senat.
În Italia, locuiesc actualmente peste 1 milion de copii fără drepturi de cetățenie.
De partea opusă, partidul de extremă dreaptă Lega, al fostului premier Matteo Salvini, a anunțat că va bloca din nou propunerea, opunându-i-se cu toată forța. Cetățenia ”este un statut, nu un drept”, a declarat pentru La Stampa Nicola Molteni, deputat al partidului și secretar de stat în Ministerul de Interne de la Roma.
”Jus soli nu va fi adoptat niciodată. Iar Lega este garanția acestui lucru.”
Repunerea pe tapet a inițiativei legislative nu va fi deloc simplă. Întâi de toate, nu se va putea baza pe sprijinul guvernului, o mare coaliție condusă de Mario Draghi, în care se regăsesc partide din tot spectrul politic, inclusiv extrema dreaptă, care a promis că o va bloca.
Însă. propunerea ar putea lua forma unei noi inițiative legislative, depusă de un grup politic din Parlament, iar unele voci din spațiul public italian speră că interesul publicului pe această temă, la puțin timp după încheierea Jocurilor Olimpice, ar putea să facă diferența în favoarea adoptării sale.
Giuseppe Brescia, deputat al Mișcării 5 Stele, un partid anti-sistem, unul dintre cei care a susținut cu mult aplomb legea cetățeniei în camera inferioară a Parlamentului, a declarat că partidul său este gata să reînceapă procesul legislativ, scriind pe blogul său că ”speră că spusele lui Malagò vor avea un efect puternic asupra opiniei publice și asupra Parlamentului.”
“Teoretic, nu va fi simplu, dar numărul necesar de parlamentari ar trebui să fie atins. Sunt aceiași parlamentari care au susținut guvernul de centru-stânga anterior, cel condus de Giuseppe Conte. Nu este imposibil, dar va fi nevoie de curaj. Acesta este momentul pentru jus soli“, a spus liderul Stângii, Nicola Fratoianni.









