Țările UE iau măsuri împotriva Schengen și înăspresc controalele la frontiere

Zona de liberă circulație din Europa, cunoscută și sub numele de Spațiul Schengen, este din ce în ce mai afectată de controalele la frontieră, deoarece multe state membre ale UE optează pentru înăsprirea frontierelor interne, informează Euractiv.

Semnat în 1985 și intrat în vigoare în 1995, Spațiul Schengen este considerat unul dintre cele mai mari avantaje ale blocului comunitar, permițând oamenilor să călătorească între statele membre fără a fi supuși vreunui control al pașaportului. Cu 29 de membri, ultima rundă de extindere a avut loc la 31 martie, odată cu aderarea României și Bulgariei, limitată la trecerile aeriene și maritime ale frontierelor.

Deși purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a afirmat clar că verificările la frontieră

„trebuie să rămână excepționale, strict limitate în timp și o măsură de ultimă instanță, în cazul în care a fost stabilită o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne”,

entuziasmul membrilor UE pentru controalele la frontieră, o anatemă pentru proiect, este în creștere.

Un număr din ce în ce mai mare de persoane nu mai doresc să utilizeze controalele la frontieră ca măsură pe termen scurt, de ultimă instanță, așa cum a fost concepută inițial de Schengen.

Ceea ce a început ca un control localizat, pe termen lung, al frontierelor în Bavaria s-a extins acum la nivel național în toată Germania. Țara, cândva un susținător fervent al frontierelor deschise și un membru fondator al Spațiului Schengen, își înăsprește din ce în ce mai mult frontierele naționale.

„Pentru mine, controalele la frontieră vor rămâne atât timp cât va fi necesar”,

a declarat Nancy Faeser, ministrul german de interne (SPD, S&D), în timp ce vizita frontiera poloneză la începutul lunii august.

Încurajat de succesul inițial al controalelor la frontieră puse în aplicare în timpul Euro 2024, liderul conservatorilor germani (CDU-CSU, PPE), Friedrich Merz, a declarat că

„trebuie să rămână controalele la frontieră!”.

Socialiștii (SPD, S&D) și centrul-dreapta sunt acum de acord.

Observatorii de specialitate remarcă o tendință clară de intensificare și prelungire a controalelor la frontiere în rândul principalilor membri ai UE.

„În Germania, politicienii nu mai contestă presupunerea că verificările la frontieră sunt ceva pozitiv”,

explică Daniel Thym, cercetător în domeniul dreptului UE la Universitatea din Konstanz. Noul entuziasm al țării se adaugă unei tendințe care a început în 2011, când președintele francez Nicolas Sarkozy a militat pentru reforma Schengen, amenințând că va părăsi zona de liberă circulație.

„Acordurile Schengen nu mai pot răspunde gravității situației”,

a declarat el în 2012, după o dispută cu omologul său italian în anul precedent.

Atacurile islamiste asupra revistei satirice Charlie Hebdo și masacrul de la Bataclan din 2015 au determinat Franța să continue controalele la frontieră din motive de securitate națională cu un zel reînnoit.

„Franța are controale necontestate la frontieră de ani de zile”,

a declarat Thym pentru Euractiv.

El a adăugat că alte țări iau măsuri similare. De exemplu, Austria

„a ignorat anterior o hotărâre din 2022 a Curții Europene de Justiție”

privind ilegalitatea controalelor sale la frontiere. Slovenia a instituit controale la frontierele sale cu Croația și Ungaria. Italia, vecina sa vestică, efectuează controale la toate frontierele. Între timp, Suedia a restricționat călătoriile gratuite pentru persoanele din capitala Danemarcei, Copenhaga.

Unele țări din UE au declarat că presiunea migrațională impune controale la frontiere. Suedia este îngrijorată de pătrunderea criminalității organizate dinspre sud.

„Avem nevoie mai mult ca oricând de controale intensive la frontiere din motive de securitate și de politică privind migrația”,

a explicat ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, prin intermediul agenției de presă germane dpa.

În consecință, Europa este din ce în ce mai divizată de controale de frontieră pe termen lung care se întind de la Marea Baltică la Marea Adriatică, arată cercetarea Euractiv.

„Comisia și coordonatorul Schengen lucrează îndeaproape și se întâlnesc în mod regulat cu toate statele membre care au în prezent în vigoare controale la frontierele interne”,

a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Confruntat cu o creștere a numărului de controale la frontiere, Bruxelles-ul s-a străduit să convingă țările UE să ia în considerare „alternative posibile”, cum ar fi controale de poliție specifice pentru a răspunde preocupărilor legate de securitate,

„fără a recurge la reintroducerea controalelor la frontierele interne”,

au adăugat aceștia.

Thym este sceptic că abordarea Bruxelles-ului va funcționa, dată fiind complexitatea provocărilor pe care trebuie să le abordeze.

Pe măsură ce

„probleme precum migrația sporesc nesiguranța, țările UE, care nu au o soluție bună pentru multe dintre aceste provocări, folosesc simbolismul controalelor la frontieră pentru a face un fel de spectacol teatral”.

„Acesta este și motivul pentru care ideea Comisiei de a avea aceste alternative la controalele la frontieră nu va fi probabil foarte eficientă”,

adaugă el.