Țările Uniunii Europene se angajează să dezvolte în comun drone, rachete și nave de război

Cheltuielile pentru apărare sunt stabilite la 326 de miliarde EUR (1,9 % din PIB-ul UE) în 2024, însă, în ciuda creșterii cheltuielilor militare, eforturile naționale nu sunt suficiente pentru ca UE să fie pregătită pentru un război de mare intensitate, a declarat Josep Borrell, diplomat de rang înalt și șef al AEA, transmite Euronews.

Marți, statele membre se vor angaja să elaboreze proiecte militare comune privind apărarea integrată antiaeriană și antirachetă, războiul electronic, munițiile neidentificate și o navă de luptă de nouă generație.

Miniștrii apărării din până la 17 state membre sunt așteptați să semneze mai târziu în această după-amiază cel puțin una dintre cele patru scrisori politice de intenție [o scrisoare pentru fiecare proiect] pentru a dezvolta capacități militare comune, variind de la achiziții comune pe termen scurt la inițiative de creare a capacităților pe termen lung.

„Pentru a deveni un furnizor de securitate credibil, UE trebuie să dezvolte capacități strategice, inclusiv pentru scenarii de război de mare intensitate”,

a declarat Jiří Šedivý, directorul executiv al EDA.

Scrisorile de intenție nu conțin încă niciun angajament financiar și sunt mai mult un „semn politic” al convingerii statelor membre de a continua proiectele comune de apărare în viitor, au declarat doi diplomați UE pentru Euronews.

Potrivit unui nou raport al Agenției Europene de Apărare (AEA), statele membre sunt mai aproape de îndeplinirea obiectivului NATO de 2% pentru cheltuielile de apărare, cheltuielile militare totale urmând să ajungă la 326 de miliarde EUR (1,9% din PIB-ul UE) în 2024.

Dar, în ciuda creșterii cheltuielilor pentru apărare, eforturile naționale singure nu sunt suficiente pentru ca UE să fie pregătită pentru războaie de mare intensitate, a declarat Josep Borrell, înalt diplomat demisionar și șef al AEA.

„Fondurile suplimentare pentru apărare ar trebui cheltuite cât mai eficient posibil, iar utilizarea unei părți din acestea prin investiții europene colaborative în ceea ce privește nevoile de capabilități ar fi de ajutor”,

a susținut Borrell.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat o finanțare de 300 de milioane EUR pentru cinci proiecte comune de apărare în cadrul așa-numitului instrument EDIRPA – iar executivul UE a lansat, de asemenea, o propunere de alocare a 1,5 miliarde EUR pentru Programul european pentru industria de apărare (EDIP).

Cu toate acestea, aceste cifre sunt departe de ceea ce este necesar pentru a face față provocărilor sectorului european al apărării, care este încă foarte fragmentat și dependent de furnizorii externi.

Noul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat deputaților europeni, în timpul audierii sale de confirmare de săptămâna trecută, că vor fi necesare aproximativ 200 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru modernizarea infrastructurii, astfel încât echipamentele și trupele militare să poată fi mobilizate cu ușurință în întreaga UE, și alte 500 de miliarde de euro pentru construirea unui scut european de apărare aeriană.

Care sunt aceste proiecte?

AEA a identificat un total de 18 oportunități de cooperare în domeniul apărării și securității, însă până în prezent doar cele patru menționate mai sus au primit angajamente din partea statelor membre pentru o cooperare mai aprofundată care să le transforme în proiecte cu drepturi depline.

După cum a raportat Euronews, cel puțin șapte state membre – inclusiv Belgia și Țările de Jos – sunt interesate de dezvoltarea navei europene de luptă pentru a-și proteja apele și a răspunde la conflictele din străinătate.

Aceste state membre vor planifica acum să armonizeze cerințele, să dezvolte un plan de afaceri și să se pregătească pentru achiziții comune până în 2040, cu scopul de a face din aceasta o colaborare navală europeană majoră.

Cu toate acestea, proiectele care au câștigat cea mai mare influență în rândul statelor membre sunt cele legate de apărarea integrată antiaeriană și antirachetă, prin achiziționarea de sisteme aeriene fără pilot (C-UAS), sisteme de apărare antiaeriană terestre (GBAD) și muniții.

13 state membre și-au exprimat, de asemenea, interesul de a colabora în ceea ce privește capacitățile de bunăstare electronică, care permit perturbarea comunicațiilor și a senzorilor inamicului, protejând în același timp forțele prietene de detectare și interferență, a declarat AEA în raportul său.

„Oportunitățile de colaborare vor aduce împreună factorii de decizie politică, planificatorii și experții în armament naționali pentru a dezvolta active militare relevante. Acestea sunt în conformitate cu prioritățile NATO”,

a declarat Šedivý.