Trump recunoaște: Putin nu vrea să oprească războiul. Totuși, refuză să crească presiunea pe Rusia
Președintele american Donald Trump le-a transmis liderilor europeni, după convorbirea telefonică din 19 mai cu Vladimir Putin, că președintele Rusiei nu are nicio intenție de a pune capăt războiului din Ucraina, întrucât consideră că îl poate câștiga, au declarat trei persoane familiarizate cu situația pentru The Wall Street Journal (WSJ).
Publicația americană mai notează că, oricum, liderii europeni bănuiseră acest lucru, dar este pentru prima dată când au auzit răspicat o confirmare în acest sens de la Donald Trump.
În același timp, noua poziționare a șefului de la Casa Albă îi contrazice propriile declarații publice anterioare, conform cărora Putin își dorește cu sinceritate pacea.
Totodat, Trump refuză să intensifice presiunea sancțiunilor asupra Rusiei, deși, cu doar o zi înainte de conversația sa cu Putin, le transmisese clar liderilor europeni că, dacă președintele rus va refuza să accepte armistițiul, va impune noi sancțiuni.
În schimb, Trump a cerut continuarea negocierilor dintre Rusia și Ucraina.
În același timp, alte surse au confirmat anterior, pentru The New York Times, că Trump i-a spus președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că va trebui să negocieze singur cu Putin.
”Acesta nu este războiul meu. Ne-am băgat în ceva în care nu ar fi trebuit să ne băgăm”,
a spus președintele SUA.
De asemenea, secretarul de stat american Marco Rubio a refuzat să-l numească pe Vladimir Putin criminal de război, iar presa a relatat că Statele Unite s-au opus includerii în declarația G7 a unei promisiuni că vor sprijini neîncetat Ucraina. În plus, nu au acceptat nici sublinierea faptului că războiului declanșat de Rusia este ilegal.
Potrivit surselor citate de The Wall Street Journal, o nouă etapă a negocierilor dintre Rusia și Ucraina ar putea avea loc la Vatican, la mijlocul lunii iunie.
Aceleași informații creditează faptul că Donald Trump a promis că va trimite la negocieri o echipă formată din secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special Keith Kellogg.
Dacă liderii europeni i-au replicat președintelui american că negocierile ar trebui să aibă drept țintă un armistițiu necondiționat, Trump a răspuns că detestă termenul ”necondiționat”, chiar dacă el însuși ceruse anterior o ”încetare necondiționată a focului pentru 30 de zile” la începutul lunii mai. În cele din urmă, liderii europeni au cedat și nu au mai continuat schimbul de replici.
Primele negocieri directe dintre Rusia și Ucraina din ultimii trei ani au avut loc la Istanbul pe 16 mai. În cadrul întâlnirii, delegația rusă, condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, a cerut Kievului să predea complet regiunile parțial ocupate Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson și a amenințat, de asemenea, că va prelua regiunile Sumî și Harkov, dacă această cerere nu va fi îndeplinită.
Anterior, surse Bloomberg apropiate Kremlinului au declarat că Putin este încrezător în capacitatea armatei ruse de a străpunge apărarea ucraineană și de a captura complet cele patru regiuni ale Ucrainei până la sfârșitul acestui an.









