Turneu diplomatic al Macedoniei de Nord. Ieri, la Praga, a acuzat șantajul Bulgariei. Azi vine la București
Ministrul de Externe de la Skopje întreprinde în aceste zile un turneu diplomatic în țări din Europa Centrală și de Est, în încercarea de a-și asigura aliați în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ieri, la Praga, șeful diplomației nord-macedonene, Bujar Osmani, s-a lansat într-un atac la adresa Bulgariei, pe care o acuză de șantaj și de plasarea de noi obstacole în calea afirmării vocației europene a țării sale. Azi, Osmani vine la București, unde se va întâlni cu omologul său român, Bogdan Aurescu.
Ministrul de externe al Macedoniei de Nord a cerut marți Uniunii Europene să pună capăt ”șantajării” țării sale prin impunerea de către Bulgaria a unor noi obstacole în calea aderării sale la blocul comunitar.
Macedonia de Nord și-a schimbat numele anul trecut pentru a pune capăt unei dispute istorice cu Grecia, care îi blocase ambițiile europene, dar acum se confruntă cu opoziția Bulgariei cu privire la interpretarea istoriei comune.
“Procesul european nu ar trebui să implice șantajul niciunei țări din Europa sau din Balcanii de Vest”, a declarat ministrul de externe Bujar Osmani la o conferință de presă online de la Praga.
“Eforturile noastre pentru relații bune cu vecinii nu au fost răsplătite”, a spus Osmani, adăugând că disputa cu Bulgaria ar avea un impact negativ asupra întregii regiuni a Balcanilor.
Bulgaria a blocat discuțiile între miniștrii UE cu privire la cererea Macedoniei de Nord de a începe negocierile de aderare la UE, în noiembrie. De asemenea, veto-ul bulgăresc a împiedicat și Albania să înceapă negocierile de aderare, întrucât în ceea ce privește extinderea, Uniunea Europeană tratează Skopje și Tirana la pachet.
Liderii de la Sofia dau vina pe Macedonia de Nord pentru a nu-și fi îndeplinit promisiunile statuate prin tratatul de prietenie bilateral semnat în august 2017. Acuzația principală se referă la faptul că nu a schimbat manualele care conțin ceea ce bulgarii numesc ”falsificări ale istoriei” și ”discursuri ale urii împotriva Bulgariei”. De asemenea, Sofia acuză că Skopje a permis retorica anti-bulgărească la nivel public și că blochează afacerile și proiectele comune de infrastructură. Sofia și Skopje sunt singurele capitale din Europa fără legătură feroviară directă.
Totodată, agenția France Presse notează că Bulgaria argumentează că identitatea națională a Macedoniei de Nord este o construcție artificială, iar limba și poporul macedonean sunt în principal bulgare.
Opinia publică din Bulgaria susține această poziție radicală a establishment-ului de la Sofia, potrivit sondajelor recente. 79% dintre bulgari cred că nerecunoașterea de către Skopje a originilor bulgare ale populației macedonene reprezintă o ”manipulare a faptelor istorice”, iar 45,5% cred că nu trebuie recunoscută existența limbii macedonene, potrivit institutului Alpha Research.
După discuții cu Osmani, ministrul ceh de externe Tomáš Petříček a spus că speră să se ajungă la un compromis până la sfârșitul anului.
”Sunt în curs discuții foarte intense în cadrul UE cu privire la modul de a ajunge la o deblocare, am dori să ajungem la un compromis în acest an”, a spus Petříček.
“UE trebuie să își păstreze statutul de partener de încredere pentru toate țările care implementează reforme și își fac bine temele”, a adăugat el.
Osmani a salutat sprijinul venit din ”26 de țări” din blocul de 27 de membri, singura care lipsește din acest cor fiind Bulgaria.
”Sprijinul din partea țărilor europene este cel mai bun mod de a reînnoi entuziasmul și încrederea reciprocă. Iar sprijinirea și accelerarea procesului de integrare este cea mai bună modalitate de a ne îmbunătăți relațiile dintre vecini”, a mai spus ministrul ceh de externe.









