UE se teme că adoptarea activelor cripto de către SUA ar afecta stabilitatea financiară a Europei

Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) sunt îngrijoraţi că deciziile anunţate de noua administraţie SUA de a accepta criptomonedele ar putea afecta stabilitatea financiară şi suveranitatea monetară a zonei euro, au declarat luni oficiali de vârf, transmite agenția de știri Reuters.

Donald Trump, care în campanie s-a angajat să fie “un preşedinte cripto”, a semnat săptămâna trecută un ordin executiv privind înfiinţarea unei rezerve strategice de criptomonede, o schimbare fundamentală faţă de politica precedentei administraţii a SUA.

“Evoluţiile politice din alte jurisdicţii poate avea consecinţe importante pentru noi, aici, în Europa. Aceste discuţii sunt în mod fundamental legate de propria noastră autonomie şi de rezilienţa monedei noastre”,

a declarat preşedintele Eurogrup, Paschal Donohoe, după discuţiile privind evoluţiile din SUA pe segmentul criptomonedelor.

Crearea unui euro digital de către Banca Centrală Europeană este acum critică pentru ca zona euro să nu rămână în urmă, a adăugat oficialul.

BCE lucrează din 2020 la crearea unui euro digital, după ce Facebook anunţase în 2021 că vrea să lanseze propria sa monedă digitală numită Libra. Planurile Facebook au sporit îngrijorările în rândul autorităţilor de reglementare din SUA şi din Europa.

Proiectul Libra nu s-a concretizat, dar Pierre Gramegna, şeful Mecanismului European de Stabilitate (MES), le-a spus jurnaliştilor că decizia SUA de accepta criptomonedele ar putea determina marile companii tehnologice să lanseze propriile sisteme de plăţi.

“Discuţia a arătat că ceea ce este în joc aici este suveranitatea europeană. Abordarea administraţiei SUA în acest domeniu s-a modificat faţă de trecut: administraţia SUA are o atitudine favorabilă faţă de criptomonede şi în special monedele digitale stabile (stablecoins). Aceste evoluţii ar putea spori temerile în Europa că ar putea fi relansate planurile giganţilor din domeniul tehnologiei de a lansa sisteme de plăţi bazate pe stablecoins, un tip de monedă ancorat mai ales de dolarul SUA”,

a explicat Gramegna.

Acesta a avertizat că “dacă aceste planuri au succes, ar putea afecta stabilitatea financiară şi suveranitatea monetară a zonei euro”.

Conform unui studiu publicat luna trecută, aproape o treime din băncile centrale şi-au revizuit planurile de lansare a monedelor digitale bancare centrale (CBDC).

Rezultatele studiului arată că 67% nu şi-au schimbat abordarea în ultimul an, iar trei sferturi intenţionează să emită o monedă digitală, în timp ce 19% nu intenţionează să facă asta.

“Există clar o ezitare în privinţa acestui subiect. Foarte puţine bănci centrale au luat până acum decizia de a emite o monedă digitală, în pofida activităţii intense din acest domeniu”,

se arată în studiul realizat de Institutul de cercetări OMFIF din Londra şi firma germană Giesecke+Devrient.

Conform studiului, 31% dintre instituţii au amânat calendarul pentru CBDC, inclusiv aproape jumătate din cele care sperau să emită o monedă digitală în următorii trei-cinci ani.

Monedele digitale bancare centrale (CBDC) vor permite celor care le deţin să facă plăţi prin internet, posibil chiar offline, concurând cu actualele metode de plată electronice, cum ar fi portofelele digitale, băncile online sau criptomonedele. De asemenea, monedele digitale bancare centrale, care încă trec prin băncile comerciale, vor reprezenta o garanţie din partea băncii centrale, oferind siguranţă utlizatorilor, deoarece nu vor fi afectate de situaţia financiară a băncilor sau a furnizorilor de servicii de plăţi.

Oponenţii CBDC spun că progresele în domeniul plăţilor pot fi realizate cu ajutorul sistemelor existente. O parte a opiniei publice împărtăşeşte opinia lui Trump, dezminţită de bancherii centrali, că guvernele ar putea folosi monedele digitale bancare centrale pentru a spiona.

Studiul a arătat că “prezervarea suveranităţii politicii monetare a băncii centrale” rămâne principala motivare pentru introducerea CBDC, în special în economiile majore, cum ar fi zona euro.

Băncile din zona euro au nevoie de un euro digital pentru a răspunde eforturilor preşedintelui Donald Trump de a promova monedele digitale stabile (stablecoins), un tip de monedă ancorat mai ales de dolarul SUA, afirma recent Piero Cipollone, membru în board-ul executiv al Băncii Centrale Europene.

Trump a declarat că “va promova dezvoltarea şi creşterea pe plan global a monedelor digitale stabile legale şi legitime, susţinute de dolar”, ca parte a unei strategii cripto mai ample prezentată într-un ordin executiv emis luna trecută. Ordinul executiv al lui Trump interzice Rezervei Federale a SUA (Fed) să emită o monedă digitală a băncii centrale (CBDC).

Cipollone a explicat că decizia SUA va ajuta la ademenirea unui număr mai mare de clienţi departe de bănci şi va consolida decizia BCE de a lansa ca răspuns propria monedă digitală.

“Cred că aici cuvântul cheie este pe plan global (în ordinul executiv a lui Trump). Această soluţie, ştim toţi, va dezintermedia şi mai mult băncile, ele vor pierde comisioane, clienţi…De aceea avem nevoie de un euro digital”,

a declarat Cipollone la o conferinţă în Frankfurt.

Monedele digitale stabile funcţionează în mod similar cu fondurile de pe piaţa monetară, oferind expunere la ratele dobânzilor pe termen scurt în orice monedă oficială – aproape întotdeauna dolarul SUA. În contrast, un euro digital va fi în mod esenţial un portofel online garantat de BCE, dar operat de firme, cum ar fi băncile, şi ar permite cetăţenilor, chiar şi celor care nu au un cont bancar, să facă plăţi. Deţinerile vor fi limitate probabil la câteva mii de euro şi nu vor fi recompensate.

Nigeria, Jamaica şi Bahamas au lansat deja monede digitale şi încă 44 de ţări, inclusiv Rusia, China, Australia şi Brazilia derulează proiecte pilot, conform think tank-ul Atlantic Council.