UE strânge legăturile cu SOCAR, dubioasa companie azeră finanțată de ING, Raiffeisen și Erste

• Compania azeră SOCAR dorește să extindă semnificativ exportul de energie fosilă.
• Uniunea Europeană are planuri ambițioase în domeniul gazelor cu această țară.
• Doar că printre finanțatorii SOCAR se numără nimeni alții decât prieteneii austrieci ai rușilor, băncile Raiffeisen și Erste Group, relatează Der Standard.

Viitoarea Conferință mondială privind clima, COP 2024, va avea loc în Azerbaidjan. Țara este situată pe malul Mării Caspice și se învecinează cu Rusia la nord și cu Iranul la sud. Două țări asupra cărora Europa a impus sancțiuni. Nu este un mediu ușor pentru dezbaterile privind salvarea climei.

În plus, compania de stat de petrol și gaze SOCAR (State Oil Company of Azerbaijan) joacă un rol major în țara gazdă. După cum raportează ONG-urile pentru mediu și drepturile omului Urgewald și CEE Bankwatch, activitatea companiei este foarte diversificată – inclusiv în Europa. SOCAR, de exemplu, operează o rețea de benzinării în Elveția și România, dar se spune că joacă un rol central în influența politică a Azerbaidjanului în țări precum Germania.

Veniturile Socar sunt importante pentru economia Azerbaidjanului. Cu toate acestea, aceste venituri, care sunt atât de importante pentru PIB, sunt generate aproape exclusiv din vânzarea de combustibili fosili. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, combustibilii fosili reprezintă 90 % din veniturile din exporturi și 60 % din veniturile guvernamentale, precum și între 30 și 50 % din PIB-ul țării.

În timp ce producția de petrol a țării este în scădere din 2010, producția de gaze este în continuă creștere. Conducătorul Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a descris rezervele de petrol și gaze ale țării sale drept un „dar de la Dumnezeu” la Dialogul de la Petersberg privind clima din aprilie 2024. Iar dintre toți participanții, Mukhtar Babayev a fost ales președinte al Summitului mondial privind clima, care va avea loc în noiembrie. El este un fost cadru superior la SOCAR, cu o carieră de 26 de ani în cadrul companiei.

Îngrijorări “verzi”

Potrivit estimărilor organizației Global Witness, Azerbaidjan intenționează să producă 411 miliarde de metri cubi de gaz în următorii zece ani. Acest lucru ar elibera 781 de milioane de tone de dioxid de carbon – semnificativ mai mult decât emisiile de dioxid de carbon ale Germaniei în întregul an 2023.

Pentru a-și îmbunătăți imaginea, Socar a înființat filiala „Socar Green” în decembrie 2023. Această filială dorește să investească în energie eoliană, solară, hidrogen verde și CSC. Unele dintre proiectele de energie regenerabilă urmează să fie construite în regiunea Nagorno-Karabah, contestată politic până de curând. Cu toate acestea, acest lucru nu este menit să servească protecției climei: Planul Socar este de a reduce consumul intern de gaze prin extinderea surselor de energie regenerabilă pentru a putea exporta mai multe gaze. O rezervă de gaz la care Europa va fi foarte fericită să aibă acces.

De asemenea, Europa nu poate spune la revedere energiei fosile atât de repede, deoarece dezvoltarea surselor durabile de energie nu progresează suficient de repede, iar gazul din Rusia a fost mai mult decât controversat de la invazia Ucrainei.

Europa se împrietenește cu azerii. Cu ce preț?

Există deja planuri foarte concrete pentru o mai bună cooperare cu SOCAR. Conform unui acord cu UE, Azerbaidjanul dorește să își crească livrările de gaz către Europa cu aproximativ 17 % până în 2026. Companii precum BP, Eni și Total operează deja conducte împreună cu SOCAR.

Mega-proiectul Southern Gas Corridor, care transportă gaze azere din Marea Caspică în Italia, a primit finanțare de la bănci multilaterale precum Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, BERD, Banca Asiatică de Dezvoltare și Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură.

Cercetarea pentru raportul „Banking on Climate Chaos 2024” arată, de asemenea, ce bănci internaționale sprijină SOCAR cu împrumuturi și sprijin în tranzacțiile cu valori mobiliare. Printre finanțatorii europeni se numără ING Group, Banque Cantonale de Genève, Crédit Agricole, Banco Finantia Spania, DZ Bank, Rabobank, iar din Austria Raiffeisen Group (cu 131 de milioane de euro) și Erste Group (cu 41 de milioane de euro), conform cifrelor citate de Der Standard.

Controversa SOCAR

„Socar este coloana vertebrală fosilă a regimului Aliyev”,

spune Regine Richter de la Urgewald, coautoare a raportului Socar citat de Der Standard. Potrivit raportului actual, Socar ar fi servit regimului Aliyev ca instrument de propagandă în recentul război din Nagorno-Karabah. Conform raportului, compania ar fi jucat, de asemenea, un rol în mituirea politicienilor din SUA și Germania.

Planurile de extindere ale SOCAR care dăunează climei arată că societatea nu dorește să își schimbe strategia.

„Acest lucru face cu atât mai iresponsabilă curtarea Azerbaidjanului de către Uniunea Europeană în încercarea de a deschide noi rute de aprovizionare cu gaze fosile”,

spune Richter. De asemenea, este fatal de-a dreptul faptul că un regim construit pe prosperitatea combustibililor fosili se pregătește din nou să dea tonul în cadrul negocierilor climatice.

Dar să vă reamintim contextul în care au loc reuniunile COP: Ultima COP 23 a avut loc în Dubai. Aceasta a fost prezidată de Sultan Ahmed Al-Jaber, ministrul industriei din Emiratele Arabe Unite și CEO al companiei petroliere de stat Adnoc. Înainte de conferință, The Guardian l-a citat pe Al-Jaber afirmând că

„nu există niciun studiu care să demonstreze că eliminarea treptată a combustibililor fosili poate limita încălzirea globală așa cum s-a planificat”.

Această afirmație a provocat deja dezbateri aprinse în perioada premergătoare COP 23.

AFACERI.news vă va ține la curent cu discuțiile de la COP 24. Vom reveni.