Închide

Uleiul de gătit a devenit vedeta creșterilor de prețuri. Războiul creează ”o furtună perfectă”

Avatar
oil, sunflower oil, edible oil

Fotografie de Bru-nO pe Pixabay

Timp de citire: 5 minute

Ultimele date disponibile de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că uleiurile comestibile au înregistrat o creștere de preț de aproape 26% în ultimele 12 luni, date disponibile pentru luna ianuarie 2022. Însă, deși datele oficiale vor fi prezentate abia peste câteva zile, oricine a făcut o vizită prin magazine în ultima lună a constatat o explozie a prețurilor acestui produs. Iar prognozele analiștilor nu sunt deloc dătătoare de optimism: războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei ar putea crea premisele instalării unei ”furtuni perfecte” pe piața de profil.

Circa 60% din exporturile de ulei de floarea-soarelui ale statelor din regiunea Mării Negre sunt întârziate în sezonul agricol curent, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia, potrivit declarațiilor lui James Fry, preşedintele companiei de consultanţă LMC International, pentru publicația Bloomberg.

Mai mult decât atât, înființările noilor culturi de floarea-soarelui și de porumb, care ar trebui să aibă loc în curând, se vor realiza cu dificultate și nu vor fi suficiente în Ucraina și Rusia, mai spune Fry.

Cu doar o lună în urmă, compania de consultanță estima că exporturile de ulei de floarea-soarelui din bazinul Mării Negre ar fi urmat să crească cu peste 2 milioane de tone în sezonul agricol 2021-2022, până la 13,5 milioane de tone. Întrebarea este cât de mult din aceste previziuni se vor spulbera din cauza războiului, dar răspunsul este, deocamdată, un mister.

”Stocurile şi exporturile de uleiuri de gătit se duc tot în jos. Cămara e goală. Singura alternativă este să lăsăm preţurile mari să raţionalizeze cererea şi să echilibreze piaţa”, a declarat James Fry.

Deocamdată, raționalizarea cererii în unele părți ale Europei se face prin instituirea unor praguri maximale de cantități care pot fi cumpărate în magazine. O astfel de restricție a fost introdusă marți în Spania.

”Din cauza situației din Ucraina, există unele probleme cu aprovizionarea cu ulei de floarea-soarelui. Din acest motiv, achizițiile sunt limitate la trei sticle de un litru sau o sticlă de cinci litri per client pe zi. Ne cerem scuze”, scrie pe un panou pus în vitrina mai multor supermarketuri din Madrid, operate de lanțul El Corte Inglés.

Și Mercadona, cel mai mare lanț de supermarketuri din Spania, limita achizițiile la cinci litri per client, potrivit informațiilor postate pe site-ul companiei.

Astfel de restricții au fost introduse ca urmare a ”comportamentului neobișnuit al clienților”, care se grăbesc să cumpere ulei de floarea-soarelui, ceea ce a creat un nivel ”anormal” al cererii, potrivit unui comunicat al organizației ASEDAS, care reprezintă supermarketurile și distribuitorii de alimente din Spania.

60% din uleiul de floarea-soarelui de pe piața spaniolă provine din exporturi din Ucraina, potrivit datelor publicate de El Mundo.

Pe de altă parte, comportamentul consumatorilor spanioli pare să fie unul irațional și este criticat de voci din industrie, chiar și sub rezerva anonimatului:

”Teama că nu vom mai avea ulei de floarea-soarelui este complet absurdă, câtă vreme Spania este cel mai mare producător mondial de ulei de măsline. Consumatorul spaniol va fi cel mai puțin afectat de toată povestea asta. La o adică, Spania poate să își dubleze producția pe anumite segmente de produse care astăzi provin din import pentru că pur și simplu sunt mai ieftine așa. Totuși, Spania nu este Marea Britanie, care cumpără tot, pentru că nu produce mare lucru.”

România, unul dintre liderii producției europene de floarea-soarelui. Ne ajută la ceva?

Într-un comunicat de presă de marți, FEDIOL, asociația europeană a industriei uleiurilor vegetale și a făinurilor proteice, a atras atenția că războiul din Ucraina are consecințe grave asupra aprovizionării europene cu ulei de floarea-soarelui. Lunar, o cantitate de 200.000 de tone a încetat a mai fi livrată în porturile europene, iar companiile membre evaluează deja consecințele pe termen scurt și mai lung, arată asociația.

”Se estimează că stocurile disponibile de ulei de floarea-soarelui în UE vor dura între 4 și 6 săptămâni. Dincolo de această perioadă, probabil că lipsa disponibilității uleiul de semințe de floarea soarelui brut și alternativele limitate vor duce la un deficit de ulei de semințe de floarea soarelui rafinat / îmbuteliat pe piața europeană, iar lipsa disponibilității va fi resimțită până la nivelul consumatorului final”, se arată în comunicatul organizației.

În ce privește soluțiile și variantele de rezervă, FEDIOL notează:

”Nu există o soluție imediată la această perturbare pe piața uleiului de semințe de floarea soarelui și este neclar dacă și cum se va putea relua comerțul. În funcție de piață, uleiurile vegetale alternative pot intra într-o oarecare măsură în joc, cum ar fi uleiul de rapiță, ulei de soia și uleiuri tropicale.”

România ar putea juca un rol important în acest peisaj tulbure. În fiecare an între 2016 și 2020, țara noastră a fost liderul UE atât în materie de suprafață cultivată cu floarea-soarelui, cât și în privința producției și exporturilor de profil.

Anual, România cultivă o su­pra­faţă de 1,2-1,3 milioane de hectare cu floarea-soa­relui, iar producţia realizată se ridică la 3-3,5 mi­lioane de tone (cu excepția anului 2020, când pro­ducţia a fost diminuată din cauza secetei, situându-se la circa 2,4 milioane de tone), conform datelor INS.

Spre comparație, Ucraina şi Rusia realizează o producție anuală de 14,1 mi­lioa­ne de tone de se­minţe de floarea-soarelui, res­pectiv 13,27 mi­lioane de tone de se­minţe de floarea-soa­relui, ceea ce cumulează 55% din producţia la nivel global, arată datele USDA, depar­tamentul de agricultură al SUA.

”Este posibil ca suprafeţele însă­mânţate cu floarea-soarelui în acest an să crească, pentru că în multe zone din ţară este secetă, iar grâul şi rapiţa nu arată bine şi unii fermieri întorc cultura de grâu, plantând floarea-soarelui. Astfel, datorită producţiei mai mari, probabil că şi fabricile de ulei vor intensifica procesarea seminţelor de floarea-soarelui în acest an”, a declarat Alina Creţu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România (APPR), formată din mai mulţi producători de cereale, pentru Ziarul Financiar.

Potrivit datelor ZF, cei mai mari procesatori de seminţe oleaginoase din România sunt americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (jud. Călăraşi) şi Buzău, francezii de la Expur, cu fabrica din Slobozia, Prutul, cu fabrica din Galaţi şi Ardealul, cu fabrica din Carei (jud. Satu Mare). Expur are o capacitate de rafinare de 400 – 450 tone/zi, Prutul are o capacitate de rafinare de aproximativ 400 tone/zi, Bunge are o capacitate de rafinare în fabrica de la Buzău de 240 tone/zi, Ardealul are o capacitate de rafinare de 240 tone/zi.

Potrivit Monitorului Prețurilor, aplicația dezvoltată de Consiliul Concurenței cu sprijinul marilor retaileri din România, litrul de ulei de floarea-soarelui ”Bunica” se găsește miercuri, 9 martie, pe rafturile marilor magazine cu prețuri cuprinse între circa 8,5 și 10 lei.

Criza dă semne că se va extinde la nivel global și pe alte tipuri de uleiuri comestibile

De parcă n-ar fi fost de ajuns, un alt factor care va influenţa preţurile la uleiurile comestibile este faptul că livrările combinate de ulei de palmier ale statelor din Asia de Sud-Est nu vor depăşi volumele din 2020 decât în trimestrul al treilea al acestui an, mai spune el. Estimările sale arată că producția din Malaezia va crește doar cu aproximativ 3%-4% în acest an, din cauza crizei de forță de muncă, iar ”adevărata criză” a aprovizionării cu ulei de gătit va apărea în următoarele șase luni.

În plus, livrările mondiale de ulei de soia ar urma să scadă în sezonul agricol 2021-2022, din cauza unei cereri mai mari în ţările exportatoare. Contextul pe piața uleiului de soia, în ceea ce privește procesarea, nu este nici el favorabil: estimările legate de creşterea capacităţilor mondiale de procesare a boabelor de soia au fost revizuite dramatic în jos, până la abia 4,5 milioane de tone, de la estimările inițiale de 16 milioane de tone.

În paralel, inflaţia se va agrava şi băncile centrale ar putea să majoreze dobânzile pentru a frâna activitatea economică şi a limita cererea pentru livrările şi aşa reduse de alimente şi combustibili. Chiar dacă principala speranţă pe termen scurt o reprezintă o majorare a exporturilor Indoneziei, liderul mondial în producția de ulei de palmier, există serioase îndoieli că acest lucru se va chiar întâmpla.

scroll to top