Un centru de cercetare din Mexic a dezvoltat un soi de grâu care ar putea combate malnutriția
Oamenii de știință de la Centrul Internațional pentru Îmbunătățirea Grâului și Porumbului (CIMMYT), un institut de cercetare a cerealelor din Mexic, au dezvoltat un nou soi de grâu, îmbogățit cu zinc, care ar putea veni în ajutorul unor milioane de oameni cu diete deficitare în acest oligoelement și care ar putea să lupte pentru combaterea malnutriției în cele mai sărace țări ale lumii, a declarat șeful institutului mexican pentru agenția Reuters.
Martin Kropff, directorul general al Centrului, a declarat că se așteaptă ca soiul nou de grâu, cu conținut ridicat de zinc, să reprezinte cel puțin 80% din soiurile distribuite în întreaga lume în următorii zece ani, de la aproximativ 9% în prezent.
Cercetările institutului cu sediul în Mexic se concentrează pe creșterea randamentelor culturilor de cereale și îmbunătățirea nivelului de trai ale celor mai săraci fermieri din lume, abordând în același timp provocările specifice pe care le prezintă schimbările climatice, printre care se numără temperaturile medii tot mai ridicate, regimul pluviometric deficitar și bolile plantelor cauzate de paraziți care dezvoltă mutații constante.
Soiurile îmbunătățite ale așa-numitului grâu biofortificat sunt lansate cu ajutorul partenerilor Centrului din țări precum India, Pakistan, Bangladesh, Mexic și Bolivia. De asemenea, este posibil ca și China să înceapă adoptarea noului soi de grâu anul acesta.
În următorul deceniu, el a spus că se așteaptă ca aproape toate soiurile de grâu introduse în culturi să fie îmbunătățite nutrițional, menționând că soiurile cu conținut ridicat de zinc au fost dezvoltate prin tehnici tradiționale de reproducere, nu prin cercetări bazate pe organisme modificate genetic (OMG-uri).
CIMMYT a mai precizat că un soi de porumb biofortificat cu zinc a fost introdus cu succes în culturile din Columbia, în ultimii doi ani, cu rezultate remarcabile.
Dietele sărace în zinc, în mod special, reprezintă una dintre principalele cauze ale malnutriției la nivel global. Estimările arată că această carență afectează peste 2 miliarde de oameni la nivelul întregii lumi.
Cercetătorii de la CIMMYT, cu un buget de cercetare care s-a ridicat anul trecut la 120 de milioane de dolari, au dezvoltat aproximativ 70% din soiurile de grâu cultivate la nivel global, precum și aproximativ jumătate din soiurile de porumb din lume.
Marea majoritate a cercetărilor CIMMYT vizează organisme ne-modificate genetic.
Institutul a fost fondat de Norman Borlaug, câștigător al premiului Nobel pentru pace din 1970, și derulează proiecte de cercetare în aproximativ 50 de țări. A atras finanțare din partea guvernelor din SUA și Marea Britanie, printre altele, precum și a unor miliardari și filantropi, precum Bill Gates și Carlos Slim.
Centrul deține cea mai mare bancă genetică pentru cereale din întreaga lume.
Kropff a mai vorbit despre trei soiuri de porumb recent dezvoltate de CIMMYT, rezistente la viermele de toamnă, o insectă care a provocat daune majore culturilor de profil din Africa și Asia, care au fost cultivate în Kenya cu ajutorul băncii de semințe de porumb a CIMMYT.
Noile soiuri vor fi distribuite în următoarele câteva luni pentru teste de performanță în Kenya, Etiopia, Uganda, Rwanda, Sudanul de Sud, Malawi, Mozambic, Africa de Sud, Zambia și Zimbabwe, potrivit oficialilor CIMMYT.
Kropff, un cercetător olandez în vârstă de 64 de ani, a declarat că soiurile de porumb rezistente la viermele de toamnă sunt primele de acest gen și au fost deja alese pentru studii în țările din estul Africii, înaintea unor teste similare care se vor derula în Africa de Sud în cursul acestui an.
Potrivit directorului CIMMYT, care într-un an obișnuit dezvoltă și derulează programe de cercetare pentru aproximativ 35 de soiuri de grâu îmbunătățite la nivel global, institutul umple un spațiu necesar în cercetarea globală în domeniul agriculturii pe care cele mai mari companii de semințe, precum Bayer sau Corteva, tind să îl evite, întrucât investițiile nu sunt îndeajuns de profitabile și pot fi riscante.
”Creștem soiuri și specii în mod particular pentru acele medii în care sectorul privat nu poate câștiga prea mulți bani”, a spus el, explicând că fermierii cei mai săraci sunt nevoiți să adopte spre cultivare, în mod regulat, noi soiuri care pot să evolueze satisfăcător, într-o lume în care dăunătorii și bolile evoluează în mod constant. ”Fermierii mici se bazează pe noi”, a conchis Kropff.









