Un medicament folosit de decenii pentru diabet, posibil aliat împotriva îmbătrânirii?

Nu doar că medicamentul metformin poate ajuta la gestionarea eficientă a diabetului de tip 2, dar ar putea oferi femeilor în vârstă șanse mai mari de a ajunge la venerabila vârstă de 90 de ani, potrivit unei cercetări publicate în 2025,  aparent datorită unei varietăți de efecte anti-îmbătrânire, notează Science Alert, citată de TVR Info.

Oamenii de știință din SUA și Germania au folosit date dintr-un studiu american de lungă durată privind femeile aflate la postmenopauză. Au fost selectate dosarele a 438 de persoane – jumătate dintre ele au luat metformin pentru tratarea diabetului, iar cealaltă jumătate a utilizat un alt medicament pentru diabet, sulfoniluree.

Deși studiul are anumite limitări și rezerve, s-a calculat că femeile din grupul care a luat metformin au avut un risc cu 30% mai mic de a muri înainte de vârsta de 90 de ani, comparativ cu cele din grupul tratat cu sulfoniluree.

„S-a demonstrat că metforminul acționează asupra mai multor căi biologice ale îmbătrânirii și, prin urmare, a fost considerat un medicament care ar putea prelungi longevitatea umană”,

au scris cercetătorii în lucrarea publicată.

„Am constatat că inițierea tratamentului cu metformin a crescut probabilitatea de longevitate excepțională comparativ cu inițierea tratamentului cu sulfoniluree la femeile cu diabet de tip 2”.

Metforminul este utilizat de decenii și este considerat un geroterapeutic – un medicament capabil să încetinească diferite procese de îmbătrânire din organism. De exemplu, s-a demonstrat că limitează deteriorarea ADN-ului și stimulează activitatea genelor asociate cu o viață lungă.

Studii anterioare au arătat că metforminul poate încetini procesele de degradare la nivelul creierului și chiar poate reduce riscul de COVID de lungă durată. Totuși, oamenii de știință nu sunt încă siguri că medicamentul prelungește efectiv durata vieții, în special la oameni – acesta fiind unul dintre motivele realizării acestui studiu.

Cercetarea nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate, așa cum ar face un studiu clinic randomizat și controlat (RCT), deoarece participantele nu au fost repartizate aleatoriu la unul dintre tratamente – ele au urmat recomandări medicale. În plus, nu a existat un grup placebo care să nu primească tratament. Nici dimensiunea eșantionului nu a fost deosebit de mare.

Totuși, studiul are și puncte forte – de exemplu, perioada medie de urmărire a fost de 14–15 ani, depășind cu mult durata unui RCT standard. Acest aspect este important pentru a înțelege modul în care orice intervenție influențează durata vieții.

„Un avantaj esențial al analizei noastre a fost perioada lungă de urmărire după inițierea tratamentului, posibilă datorită examinării unui grup cu monitorizare extinsă din perioada vârstei mijlocii până la 90 de ani și peste, ceea ce nu este fezabil în studiile clinice randomizate tipice”,

au scris cercetătorii.

Aceștia sugerează că pe viitor ar putea fi realizate studii clinice randomizate pentru a aprofunda aceste rezultate. Între timp, pe măsură ce populația globală îmbătrânește, cercetările continuă să caute modalități de a ne menține sănătoși pentru mai mult timp și de a reduce deteriorarea organismului asociată înaintării în vârstă.

Cercetarea a fost publicată în revista Journal of Gerontology: Medical Sciences.