Un obicei relaxant ar putea ajuta circulația sângelui. Ce au descoperit cercetătorii

O activitate simplă și relaxantă, care nu presupune efort fizic, ar putea avea efecte surprinzătoare asupra tensiunii arteriale, sugerează un nou studiu. Cercetătorii au descoperit că, după doar 30 de minute, aceasta a produs o scădere mai mare a tensiunii decât exercițiile fizice de intensitate moderată.

O baie caldă de 30 de minute poate îmbunătăți circulația sângelui și poate reduce tensiunea arterială mai mult decât o activitate fizică de intensitate moderată, precum mersul pe bicicletă, sugerează un nou studiu. Rezultatele au fost publicate în revista European Journal of Applied Physiology, arată Digi24.

Cercetările anterioare au arătat că vasele de sânge foarte mici aflate sub piele joacă un rol esențial în menținerea temperaturii interne a corpului și a sănătății cardiovasculare.

Cunoscute sub denumirea de microvase sanguine, acestea contribuie la schimbul de oxigen, substanțe nutritive și produși reziduali, transportând sângele către țesuturi.

Totodată, aceste vase ajută la reglarea temperaturii corporale. Atunci când organismul se încălzește, ele se dilată, permițând unei cantități mai mari de sânge să circule aproape de suprafața pielii, ceea ce facilitează eliminarea căldurii în mediul înconjurător.

Exercițiile fizice îmbunătățesc acest mecanism prin stimularea funcției endoteliului, stratul subțire de celule care căptușește interiorul vaselor de sânge. Cu toate acestea, modul în care organismul răspunde la încălzirea pasivă, fără efort fizic, este încă insuficient înțeles, în special în cazul adulților mai în vârstă, supraponderali sau cu obezitate, pentru care exercițiile fizice pot fi dificile.

Cum s-a desfășurat studiul

Noua cercetare a analizat efectele expunerii la apă caldă și ale exercițiilor fizice moderate asupra vaselor mici de sânge, în cazul a 25 de adulți supraponderali sau cu obezitate, cu vârste cuprinse între 45 și 70 de ani.

Participanții erau sedentari, efectuând mai puțin de 150 de minute de exerciții fizice organizate pe săptămână. De asemenea, aveau o tensiune arterială în repaus de cel mult 140/90 mmHg și o frecvență cardiacă sub 100 de bătăi pe minut.

Fiecare participant a luat parte la două sesiuni, desfășurate în ordine aleatorie și separate de un interval de cel puțin 72 de ore. În prima sesiune, participanții au stat timp de 30 de minute în apă încălzită la 40 de grade Celsius. În cea de-a doua, au pedalat timp de o jumătate de oră pe o bicicletă staționară, la o intensitate moderată, corespunzătoare unui nivel de 60–70% din frecvența cardiacă maximă.

Pe parcursul ambelor sesiuni, cercetătorii au monitorizat ritmul cardiac, temperatura corporală și tensiunea arterială a fiecărui participant. De asemenea, au utilizat o tehnică neinvazivă, numită tomografie în coerență optică, pentru a obține imagini detaliate ale țesuturilor. Aceasta le-a permis să estimeze diametrul vaselor mici de sânge, viteza cu care circulă sângele prin ele și volumul fluxului sanguin.

Ce au descoperit cercetătorii

Rezultatele au arătat că scufundarea în apă caldă a provocat modificări imediate la nivelul vaselor de sânge de sub piele, determinând dilatarea acestora și facilitând circulația sângelui. De asemenea, baia caldă a produs o scădere mai mare a tensiunii arteriale după 30 de minute decât exercițiul de intensitate moderată pe bicicletă.

Cercetătorii subliniază însă că băile calde nu pot înlocui exercițiile fizice. Studiul oferă, în schimb, o posibilă alternativă complementară pentru persoanele care întâmpină dificultăți în desfășurarea activităților fizice.

Expunerea repetată la apă caldă ar putea îmbunătăți anumiți indicatori ai funcționării vaselor de sânge și ar putea completa programele obișnuite de exerciții fizice în cazul adulților sedentari.

„Aceste date susțin necesitatea unor cercetări suplimentare privind utilizarea băilor în apă caldă ca intervenție practică, în special pentru persoanele care au o capacitate limitată de a efectua exerciții fizice convenționale”,

au concluzionat autorii studiului, publicat în revista științifică European Journal of Applied Physiology.