Un oficial BNR atrage atenția asupra ”lenii” băncilor: ”Să evite să se bazeze tot timpul pe stat!”

Politicile băncilor din România sunt ceva mai prudente decât cele din Uniunea Europeană, însă, pe viitor, este foarte important ca sectorul bancar să evite să intre într-o paradigmă de tip ”lazy banking” – de a se baza tot timpul pe stat, a declarat, luni, la un eveniment de specialitate pe teme bancare, Matei Kubinschi, director adjunct în cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), citat de Agerpres.

”E foarte clar că politicile băncilor din România sunt ceva mai prudente decât cele din Uniunea Europeană şi au un comportament proactiv în a recunoaşte potenţialele pierderi care survin pe acest canal. Vedem că relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult pe parcursul ultimilor ani. Dacă în 2007 am plecat de la un nivel de sub 5%, astăzi suntem undeva peste 30% din bilanţul băncilor, ca total active. Riscurile pe care şi le asumă băncile au scăzut foarte mult. Dacă în 2008, rata generală de risc era peste 50%, în prezent este de sub 30%, deci practic vedem o scădere masivă a riscului pe care băncile îl au în portofoliile lor. Cred că pe viitor este foarte important ca sectorul bancar să evite să intre într-o paradigmă de tip «lazy banking» – ideea de a te baza tot timpul pe stat, să îţi preia el riscul, să investeşti în titluri de stat, să investeşti în programe cu garanţii şi să nu creditezi economia reală. Cred că este foarte important ca băncile să găsească acel optim între asumare excesivă de riscuri, să zicem, şi creditarea economiei reale, pentru că avem o problemă destul de mare pe intermedierea financiară. E cea mai scăzută din Europa şi nu se văd semne de îmbunătăţire, ba în ultimul timp chiar a scăzut”,

a menţionat reprezentantul BNR, în cadrul primei zile a ”ZF Bankers Summit 2025”.

Acesta a subliniat, totodată, că profitabilitatea sistemului bancar din România se menţine la un nivel foarte bun, cu o creştere uşoară pe indicatorul cost/venit.

”Nivelul de capitalizare este datorat în parte şi politicilor prudente ale Băncii Naţionale, şi recomandărilor pe care Banca Naţională le face în aceste vremuri incerte de a reţine o parte din profituri pentru a putea avea rezerve în cazul materializării unui şoc. Sigur, am avut tot procesul acesta de curăţare al bilanţurilor care a ajuns la un minim şi acum vedem o creştere uşoară, naturală. Dar dacă mă uit puţin la fondurile proprii de nivel 1, vedem, cel puţin pentru anul trecut – decembrie 2024, o scădere. În general, toate băncile s-au conformat cu recomandările noastre de a reţine 50% din profitul de anul trecut. Deci aici nu există probleme. În rest, dacă ne uităm la restul indicatorilor, profitabilitatea se menţine la un nivel foarte bun. Avem o creştere uşoară a indicatorului cost/venit. Ajunsesem la un nivel foarte bun în 2023, în zona verde chiar, de 47%, şi eram într-o poziţie mult mai bună decât sectorul bancar din Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la valoarea de pe primul trimestru şi o analizăm, impactul va fi relativ relativ similar”,

a concluzionat Kubinschi.

”Nu suntem într-o criză economică!”

Oficialul BNR a mai adăugat că România nu se află nici într-o criză economică, nici într-una financiară, dar ”lucrurile sunt într -un context dificil, mai ales la nivel internaţional”.

”Avem o incertitudine istorică datorată de crizele geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an a venit și schimbarea de paradigmă a administrației americane, protecționismul comercial, care deja produce efecte directe, dar și indirecte, mai ales prin creșterea incertitudinii politice”,

mai spune Matei Kubinschi.

Cumularea efectelor tarifelor comerciale impuse de președintele Trump confirmă un impact negativ asupra creșterii economice din România între 0,17-0,26 puncte procentuale, potrivit unei analize anterioare a experților Băncii Naționale a României.

Aproape două treimi din acest impact provine din expunerea indirectă prin lanțurile valorice europene, ceea ce confirmă importanța poziționării României ca furnizor intermediar în structurile comerciale ale zonei euro, arată documentul.

”Avem indicatori cantitativi care pot măsura incertitudinea istorică. Aceşti indicatori sunt construiţi pe baza ştirilor celor mai importante publicaţii din lume. Practic sunt algoritmi care în fiecare zi caută anumite cuvinte cheie, le agregă şi văd cam pe unde se situează nivelul incertitudinii. Ce se întâmplă acum şi mai ales după anunţul administraţiei Trump din 2 aprilie privind tarifele, nivelul incertitudinii atins este incomparabil cu tot trecutul. Pentru indicele de incertitudine asociat comerţului internaţional construit în 1960, valoarea este aproape 5 ori mai mare decât cel mai ridicat nivel din istoria indicelui”,

precizează oficialul BNR.

Despre deficitul bugetar: ”Este greu de crezut că putem atinge ţinta de 7%”

”La momentul actual, deficitul la patru luni este 2,95%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât anul trecut, dar pe această traiectorie este greu de crezut că putem atinge ţinta de 7% pe care îl avem în planul bugetar structural pe termen mediu. Este clar că este nevoie de măsuri de consolidare ferme ca să consolidăm şi încrederea investitorilor în capacitatea noastră de a ne ajusta.

Încetinirea creşterii economice este normală, dar este grevată de această problemă fiscală, pe care nu ştim cum o va gestiona viitorul Guvern. Este foarte important să vedem mixul de măsuri, pentru că, după cum a zis şi guvernatorul, întotdeauna un pachet de ajustare, mai ales tìeri de cheltuieli, creşteri de impozit, are un efect recesionist, dar impactul diferitelor măsuri este diferit. Conteză foarte mult să vedem mixul final de politici. Toate prognozele sunt în scenariul de acum, deci nu includ încă corecţia pentru că nu o cunoaştem.

Trebuie să vedem care este rezultatul negocierilor şi cum se va profila pachetul fiscal. în absenţa lui nu putem spune rezultatul. Vedem aceste incertitudini şi la companii şi la populaţie”,

a concluzionat Kubinschi.