Raport: Un sfert din planetă se confruntă deja cu lipsa apei, iar situația se va agrava, cât de curând
Lumea are de înfruntat ”o criză a apei fără precedent”, determinată de creșterea cererii de apă și de accelerarea crizei climatice, potrivit celui mai recent raport pe această temă elaborat de Institutul Mondial pentru Resurse (World Resources Institute), citat de CNN.
În ce privește satisfacerea nevoii de apă, un sfert din populația planetei se confruntă în prezent cu ”un stres extrem”, iar până în 2050 se estimează că, în plus, încă 1 miliard de persoane vor fi afectate, potrivit unui raport al Institutului Mondial de Resurse, publicat miercuri, sub titlul ”Aqueduct Water Risk Atlas”.
”Stresul extrem” al aprovizionării cu apă este definit drept situația în care o anumită țară sau regiune folosește aproape toată apa pe care o are la dispoziție, mai specific, cel puțin 80% din aprovizionarea cu surse disponibile regenerabile, potrivit raportului, care este publicat o dată la fiecare patru ani.
Raportul a ajuns la concluzia că 25 de țări, reprezentând 25% din populația globală, se confruntă an de an cu un stres extrem de ridicat privind aprovizionarea cu apă. Cele mai afectate cinci țări ale globului sunt Bahrainul, Ciprul, Kuweitul, Libanul și Omanul. Astfel, în aceste țări, chiar și o perioadă de secetă de scurtă durată ar putea să cauzeze lipsa completă a aprovizionării cu apă.
”Apa este, fără îndoială, cea mai importantă resursă de pe planetă și totuși nu o gestionăm într-un mod care să-i reflecte importanța. Lucrez în domeniul resurselor de apă de aproape 10 ani și, din păcate, povestea s-a tot repetat, în aceiași termeni, în toți acești ani”, a spus Samantha Kuzma, una dintre autoarele raportului citat.
Criza abia începe
La nivel global, cererea de apă s-a dublat din 1960 și până acum, iar raportul prevede că aceasta va crește cu încă 20-25% până în 2050.
Creșterea cererii de apă rezultă dintr-o serie de factori, printre care creșterea populației și necesitățile economice tot mai mari în sectoare precum agricultura. La acestea se adaugă politicile nesustenabile de utilizare a apei și lipsa investițiilor în infrastructura de resort.
În Orientul Mijlociu și în Africa de Nord, regiunile planetei cele mai afectate de criza apei, întreaga populație va trăi în condiții de ”stres extrem de ridicat” privitor la aprovizionarea cu apă până la jumătatea secolului curent, estimează raportul. Ca urmare, rezervele de apă potabilă pentru populație vor fi tot mai puține, industriile consumatoare de apă vor avea la dispoziție cantități mai mici și vor putea produce mai puțin, iar întreaga situație ar putea alimenta conflictele politice.
Cea mai dramatică creștere a cererii de apă se va înregistra în Africa Subsahariană, cu o creștere estimată a cererii de 163% până în 2050, raportat la nivelul actual al cererii.
”Aruncând o privire asupra Africii Subsahariane, vedem că cererea de apă crește vertiginos, mai ales în utilizarea apei menajere și la irigarea culturilor”, a spus Kuzma.
Pe de altă parte, în America de Nord și în Europa, cererea de apă a scăzut în ultimii ani, grație investițiilor în măsuri de eficientizare a utilizării sale. Totuși, asta nu înseamnă că anumite zone ale acestor continente nu sunt afectate, la rândul lor, de lipsa apei.
De pildă, șase state ale SUA se confruntă cu un ”stres extrem” privitor la aprovizionarea cu apă, potrivit raportului. Șase dintre cele șapte state din bazinul râului Colorado, inclusiv Arizona și New Mexico, se află în clasamentul primelor 10 state în ordinea stresului hidric în SUA.
Dincolo de toate, schimbările climatice agravează criza:
”Apa este modul în care schimbările climatice afectează cel mai direct oamenii din întreaga lume”, apreciază Charles Iceland, director global pentru apă al Programului ”Food, Forests, Water and Ocean” din cadrul Institutului Mondial pentru Resurse.
Schimbările climatice creează premisele pentru perioade de secetă și pentru valuri de căldură din ce în ce mai severe și mai îndelungate, care vor face aprovizionarea cu apă mult mai complicată. De asemenea, în lipsa apei oamenilor le va fi tot mai greu să se descurce și chiar să supraviețuiască fenomenelor meteorologice extreme.
Chiar dacă oamenii vor reuși să limiteze încălzirea la 1,3-2,4 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, ceea ce reprezintă deja ”un scenariu optimist”, conform Grupului Interguvernamental al ONU pentru Schimbările Climatice, este de așteptat ca până în 2050 numărul oamenilor care vor fi nevoiți să trăiască în condiții de stres hidric să crească cu încă 1 miliard de persoane, arată raportul citat.
Soluțiile se cunosc, dar nu se chiar pun în practică. Criza globală este tot mai aproape
Raportul propune diferite măsuri pentru a preveni înrăutățirea stresului hidric și transformarea sa într-o criză sistemică de apă. Printre acestea se numără măsuri de natură biologică și ecologică, precum conservarea și refacerea zonelor umede și a pădurilor, adoptarea de tehnici mai eficiente pentru irigarea culturilor (de exemplu, irigarea prin picurare) și creșterea ponderii în mixul energetic global a surselor de energie regenerabilă altele decât apa, și anume energia solară și eoliană.
Autorii raportului dau drept exemple orașe precum Las Vegas și Singapore, care au demonstrat că, oricât de puțină este apa aflată la dispoziție, gestionarea puținelor resurse de apă este posibilă, prin politici publice corecte (ex.: tratarea apelor uzate și reutilizarea acestora, renunțarea la plantele care necesită cantități mari de apă etc.)
Însă, la nivel global, lumea a rămas în urmă cu ceea ce trebuie să facă, mai arată raportul.
Dieter Gerten, șeful unui grup de cercetare în domeniul apei la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam, care nu a fost implicat în raportul citat, a declarat pentru CNN că descoperirile aduc acasă amploarea provocării cu care se confruntă lumea și nevoia de a implementa urgent măsuri pentru a o aborda.
”Acest raport ne reamintește, o dată în plus, că suma totală a simptomelor acute și cronice de stres hidric – care afectează acum mari părți ale Pământului și viețile unor câteva miliarde de oameni – ne va duce în pragul unei crize globale de apă.”









