Ungaria ar putea fi prima țară europeană care crește rata dobânzii-cheie în era post-COVID
Banca Națională a Ungariei (MNB) ar putea să fie prima bancă centrală din Uniunea Europeană care să decidă majorarea dobânzii de politică monetară, după ce măsurile luate de guverne în timpul pandemiei au stimulat inflaţia, iar acum obligă factorii de decizie de la nivel național, în special din estul UE, să treacă la acțiune, potrivit Bloomberg.
Până acum, cei mai mulți experți se așteptau ca Cehia să fie prima țară din Europa Centrală și de Est care să treacă la majorarea costului creditului, însă viceguvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Barnabás Virág, a declarat luni că majorarea preţurilor ar putea fi contracarată prin înăsprirea politicii monetare încă de luna viitoare.
Potrivit lui Virág, MNB ar trebui să ia în discuţie majorarea dobânzii de referinţă în luna iunie, în cadru unui ciclu de înăsprire a politicii monetare derulat în mai multe etape. Totuși, chiar şi în eventualitatea majorării dobânzii, programul de relaxare cantitativă demarat de MNB va continua şi va fi redus doar gradual, a adăugat viceguvernatorul.
“Riscurile inflaţioniste au crescut fără îndoială. Banca centrală vrea să răspundă riscurilor de inflaţie prin dobânda de referinţă”, a spus Barnabás Virág la un briefing de presă.
Discuţiile cu privire la majorarea costului creditului în Europa Centrală și de Est vin într-un moment în care marile bănci centrale ale lumii anunţă că vor menţine o politică monetară relaxată, în ciuda unei creşteri a inflaţiei, considerând-o ca fiind un fenomen temporar, pasager.
Declarațiile lui Barnabás Virág reprezintă o modificare a unei politici de expectativă adoptată de oficialii ungari cu privire la inflaţie, după ce în luna aprilie preţurile de consum au crescut cu 5,1% în Ungaria, cel mai alert ritm de creştere din UE, depăşind nivelul maxim prognozat anterior de Banca Naţională.
Ultima dată când Ungaria a majorat costul creditului a fost în luna septembrie a anului trecut, când rata la depozitele pentru o săptămână a fost urcată la 0,75%, cu 15 puncte de bază peste nivelul de referinţă.
Deşi Barnabás Virág nu a detaliat în declarația sa de luni cu cât va fi majorată dobânda de referinţă, el a apreciat că este nevoie de o majorare care să aibă un impact eficace asupra pieţei activelor.
Ca reacţie la declaraţiile oficialului MNB, randamentele la obligaţiunile guvernamentale în forinţi au crescut, iar cursul de schimb al monedei maghiare s-a apreciat cu 0,7% în raport cu euro, până la 352,64 forinţi, cel mai puternic avans înregistrat după luna decembrie.
Costurile cu datoriile guvernamentale au crescut în pofida achiziţiilor de obligaţiuni în valoare de 2.100 de miliarde forinţi (7,2 miliarde de dolari) efectuate de Banca Naţională. Virág a spus că volumul programului de relaxare cantitativă ar putea fi majorat de la nivelul actual de 60 de miliarde de forinţi pe săptămână, dacă va fi nevoie.
“Programul nostru de achiziţii de titluri de stat este cel mai eficient instrument de stabilizare a curbei randamentelor. De acea eliminarea acestui program necesită o prudenţă extraordinară pentru a menţine stabilitatea pieţei”, a spus Barnabás Virág.
În România, Banca Națională a decis, săptămâna trecută, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75%. De asemenea, BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută.
Totodată, BNR se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să se înscrie pe o traiectorie pronunţat ascendentă în lunile următoare, pentru a atinge nivelul de 4,1% la sfârșitul acestui an, nivel situat peste limita superioară a intervalului ţintei, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat de BNR. Această evoluţie este determinată în principal de influenţele din partea componentelor coşului de consum aflate în afara sferei de control a politicii monetare, îndeosebi a celor din grupa bunurilor energetice, preciza BNR.









