Uniunea Europeană vizează marile companii pentru a ajunge la un acord privind bugetul

Președintele Consiliului European, António Costa, a sugerat restrângerea unei taxe controversate aplicabile întreprinderilor, astfel încât aceasta să se aplice doar firmelor mari cu o cifră de afaceri care depășește 750 de milioane de euro pe an, au declarat pentru POLITICO doi diplomați ai UE informați cu privire la discuții.

Costa speră că aceste concesii vor facilita ajungerea la un acord general privind noile impozite la nivelul UE, cunoscute sub denumirea de „resurse proprii”, care s-au dovedit a fi un obstacol major în negocierile în curs, scrie POLITICO.

Ideea a fost menționată joi în cadrul unor întâlniri, denumite „confesionale”, între șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, și reprezentanții guvernelor UE, pentru a testa terenul cu privire la aspectele cele mai sensibile ale negocierilor.

Lourtie a revizuit o taxă impopulară pe profit, cunoscută sub numele de CORE — care prevede o sumă forfetară aplicată veniturilor companiilor care depășesc 100 de milioane de euro — propusă anul trecut de Comisia Europeană.

Conform propunerii sale, UE ar percepe o taxă de 0,05%, în loc de o sumă forfetară. De asemenea, aceasta s-ar aplica doar firmelor cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro.

Se preconizează că aceste modificări vor atenua opoziția din partea unui grup de țări condus de Germania, care a contestat CORE pe motiv că subminează competitivitatea și afectează întreprinderile mijlocii.

Mergând mai departe

Totuși, cei doi diplomați se tem că aceste concesii nu vor fi suficiente pentru a obține sprijinul necesar pentru noua taxă.

„Nu cred că asta va rezolva problema legată de CORE”,

a declarat unul dintre ei pentru POLITICO. La fel ca în cazul altor persoane menționate în acest articol, li s-a acordat anonimatul pentru a putea discuta despre aceste negocieri sensibile.

Franța face presiuni pentru introducerea unor noi taxe menite să reducă contribuțiile la bugetul UE.

Ca o concesie față de Paris, echipa lui Costa a indicat că nu va reduce previziunile privind veniturile totale din propunerea fiscală a Comisiei de anul trecut, care urma să genereze 65 de miliarde de euro anual.

Pentru a genera resurse suplimentare pentru buget, echipa lui Costa a sugerat, de asemenea, majorarea a două taxe, în mare parte necontroversate, aplicate deșeurilor de plastic și electronice necolectate, care se varsă direct în bugetul blocului, prin perceperea unei taxe suplimentare de 25 de cenți pe fiecare kilogram.

De asemenea, diplomații au propus majorarea cotei din taxa pe importurile de carbon care se varsă în fondul UE la 100%, de la 75% cât este în prezent, precum și analizarea posibilității de a introduce taxe pentru firmele din sectorul criptomonedelor și pentru licitațiile naționale de spectru.

Ca o concesie suplimentară, Lourtie a sugerat aplicarea graduală a unei taxe pentru produsele din tutun și pentru firmele poluante, cunoscută sub denumirea de Sistemul de comercializare a emisiilor, pentru țările care sunt afectate în mod deosebit.

Diplomația confesională

Se preconizează că discuțiile bilaterale, care au început joi și vor continua până lunea viitoare, vor pregăti terenul pentru un acord bugetar până la sfârșitul anului 2026 — înainte ca alegerile de anul viitor din Polonia, Franța și Italia să amenințe să deraieze negocierile.

Costa va prezenta un nou document de negociere bugetară pe 21 noiembrie, înaintea unui summit special care va avea loc săptămâna următoare, au declarat cei doi diplomați.

În cadrul întâlnirilor de joi, echipa lui Costa a dat de înțeles că bugetul va fi redus și mai mult, iar reducerile ar putea afecta finanțarea regională cunoscută sub denumirea de „politica de coeziune”.

Acest lucru ar reprezenta un regres major pentru o alianță a țărilor din Europa de Sud și de Est, cunoscută sub numele de „Prietenii coeziunii”.

Reducerile subvențiilor acordate agricultorilor au fost considerate mai puțin probabile, au afirmat cei doi diplomați.