Unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa a început o luptă curajoasă împotriva turiștilor

Limitarea numărului de vizitatori, refuzarea banilor proveniți din croaziere și chiar interzicerea valizelor cu roți: primarul orașului Dubrovnik, Mato Franković, ia măsuri radicale pentru a transforma unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa într-un loc în care localnicii pot trăi, iar turiștii se pot bucura, potrivit BBC.

The Telegraph nu s-a abținut în evaluarea sa din 2018 privind Dubrovnik: „Turismul a ucis Dubrovnik”, a scris reporterul Greg Dickinson. Verdictul a urmat avertismentului UNESCO din 2016 că zidurile medievale de piatră ale orașului ar putea fi scoase de pe lista patrimoniului mondial dacă orașul nu își gestionează mai bine turismul.

Cunoscută drept „Perla Adriaticii”, orașul vechi din Dubrovnik, perfect ca o carte poștală, a fost mult timp o oprire populară pentru croaziere, vacanțe organizate și companii aeriene low-cost, precum și pentru o mulțime de regizori de film. Pentru zecile de milioane de oameni care au urmărit Game of Thrones, acesta a fost King’s Landing și scena celebrei „plimbări a rușinii” a lui Cersei Lannister. Dar această popularitate a avut un preț. Cu un raport de 27:1 între vizitatori și localnici, Dubrovnik a devenit cunoscut ca unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa.

În ultimii ani, turismul excesiv a forțat multe dintre destinațiile populare din Europa să ia măsuri de control al daunelor. Veneția percepe acum taxe de la turiștii care vin pentru o zi, Barcelona a limitat numărul de paturi de hotel, iar Amsterdam restricționează Airbnb-urile. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste destinații nu a mers atât de departe precum Dubrovnik, care a stabilit acum o limită maximă strictă pentru numărul de persoane care pot fi în interiorul zidurilor sale în același timp.

„Turismul de masă nu este benefic pentru Dubrovnik”,

spune Mato Franković, primarul orașului Dubrovnik.

„La început ai impresia că câștigi, dar în final pierzi din calitatea serviciilor și a vieții. Este un joc pierdut din start. Așa că am schimbat totul.”

De la preluarea mandatului în 2017, Franković a lansat inițiative pentru a controla fluxul de turiști în oraș. Pe lângă limitarea numărului de nave de croazieră la două pe zi (față de un maxim de aproximativ opt), Franković a impus navelor să acosteze pentru cel puțin opt ore, oferind pasagerilor timp să exploreze în tihnă și să cheltuiască mai mulți bani la nivel local, în loc să se grăbească să viziteze obiectivele turistice. Orașul gestionează, de asemenea, fluxul de vizitatori cu ajutorul camerelor CCTV instalate în timpul pandemiei de Covid. Dubrovnik Pass este un alt instrument cheie; pe lângă faptul că oferă vizitatorilor o modalitate simplă de a intra în toate muzeele și în incinta zidurilor orașului, acesta furnizează orașului date utile pentru luarea deciziilor.

Cel mai radical, un plan de management creat împreună cu Universitatea din Dubrovnik a stabilit numărul maxim de persoane în incinta zidurilor orașului la 11.200. În 2019, în sezonul de vârf, ajungeau zilnic între 9.000 și 9.500 de turiști cu nave de croazieră, pe lângă cei care intrau pe cale aeriană sau terestră. Este un sistem care funcționează. Potrivit lui Frankovic, numărul turiștilor nu a depășit niciodată 10.500 în acest an, în mare parte datorită numărului mai mic de sosiri cu nave de croazieră.

Anul viitor, vizitatorii vor trebui să rezerve intervale orare pentru zidurile orașului și muzee prin intermediul Pass, care utilizează un sistem de semafoare pentru a indica orele aglomerate și cele mai liniștite. Alte schimbări viitoare în experiența turistică includ reducerea zgomotului neplăcut al valizelor cu roți pe pietruite, prin intermediul unui serviciu de livrare a bagajelor la preț redus, în timp ce noile reguli și impozite privind închirierile pe termen scurt vor face ca localnicii să fie mai puțin dispuși să-și închirieze apartamentele. Ca urmare, prețurile hotelurilor ar putea crește.

Poate cea mai neconvențională dintre toate, orașul achiziționează clădiri în orașul vechi pentru a le închiria familiilor tinere și a înființat o școală într-un fost palat. Împreună cu noua legislație privind închirierea de locuințe, scopul este de a reloca locuitorii și de a readuce viața într-un oraș golit de turism, inversând ceea ce a fost descris ca o „disneyficare” a Dubrovnikului.

„Acest lucru este foarte important pe termen lung”,

spune Franković.

„Din punct de vedere strategic, pas cu pas, vom câștiga tot mai multe case în interiorul zidurilor orașului. Acesta este principalul mod în care putem readuce oamenii în orașul vechi.”

Totuși, nu toată lumea este atât de optimistă în privința schimbărilor. Marc van Bloemen, îngrijitorul unei școli, care închiriază apartamente din casa sa turiștilor, consideră că măsurile luate nu sunt suficiente. La începutul anului, el a participat la un miting local împotriva turismului, pentru a protesta împotriva faptului că opiniile cetățenilor nu erau ascultate.

„Orașul vechi este un bancomat”,

spune el.

„Transformă acest oraș într-un parc tematic, iar oamenii care încearcă să locuiască aici se simt ca și cum ar sta în cale.”

El consideră că ideea intervalelor de timp are ca scop atragerea mai multor oameni în oraș, nu gestionarea fluxului, și că problemele pe termen lung nu sunt luate în considerare.

„Ne-am mutat aici în 1972”,

a spus el,

„dar acum nu am mai face asta.”

Marko Milos, proprietarul companiei de turism Dubrovnik Local Guides și rezident al orașului vechi, are o părere diferită.

„Sincer, cred că este mult mai bine decât înainte”,

spune el.

„Uneori este aglomerat și supraaglomerat, dar, comparativ cu 2017 și 2018, noi, ghizii locali, considerăm că situația s-a îmbunătățit.”