Ursula von der Leyen: „Europa trebuie să mențină presiunea asupra Rusiei”
Președinta Comisiei Europene a făcut apel la europeni să intensifice presiunea asupra Moscovei și a avertizat că, în ciuda intenției declarate de a se angaja în negocieri de pace, „mentalitatea Rusiei nu s-a schimbat”, scrie Euronews.
Europa trebuie să mențină presiunea asupra Rusiei, deoarece această țară rămâne hotărâtă să „redesenzeze permanent hărțile” și să-și recâștige „sferele de influență” pierdute, a declarat Ursula von der Leyen miercuri, în contextul în care negocierile de pace accelerate conduse de Statele Unite ridică perspectiva unei ușurări economice pentru Moscova, în ciuda atacurilor sale continue asupra Ucrainei.
„De la început, Rusia a crezut întotdeauna că poate rezista mai mult decât Ucraina, Europa și toți aliații săi”,
a declarat președinta Comisiei Europene în fața Parlamentului European de la Strasbourg, într-un discurs susținut miercuri dimineață.
„De aceea, de fiecare dată când se înregistrează progrese semnificative în negocierile care pot duce la o pace reală, violența se intensifică”,
a continuat ea, referindu-se la recentele atacuri rusești împotriva populației civile din Ucraina.
„Am mai văzut asta înainte. Este un tipar. Iar declarațiile Kremlinului din ultimele zile spun multe despre intențiile sale reale. Pentru ei, Ucraina rămâne primul pas într-un joc mult mai mare.”
Pace sau capitulare?
Declarațiile lui Von der Leyen vin în contextul în care Kremlinul își manifestă intenția de a respinge planul de pace rezultat în urma discuțiilor dintre oficialii americani și ucraineni de la Geneva, din weekendul trecut.
Negocierile au modificat considerabil termenii proiectului inițial de 28 de puncte, care conținea prevederi radicale în favoarea intereselor Moscovei.
Europenii, care nu au fost consultați înainte ca modelul de 28 de puncte să fie divulgat presei, au fost consternați de propunerile care afectau chestiuni cruciale aflate sub jurisdicția lor, precum viitorul sancțiunilor economice și soarta activelor rusești imobilizate.
În ultimele zile au avut loc numeroase contacte la nivel înalt, inclusiv o reuniune informală a liderilor UE luni și o reuniune virtuală a „Coaliției celor dispuși” marți, cu scopul de a consolida vocea Europei și de a ajuta Kievul să reechilibreze textul.
„Acest principiu a fost acceptat”,
a declarat von der Leyen.
„Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nimic despre Europa fără Europa. Nimic despre NATO fără NATO.”
În discursul său, von der Leyen s-a pronunțat împotriva limitării dimensiunii forțelor armate ucrainene, un subiect controversat în cadrul discuțiilor, și a solicitat garanții solide de securitate pentru a preveni repetarea unei invazii pe scară largă.
Aliații occidentali iau în considerare desfășurarea unei forțe multinaționale pe teritoriul Ucrainei pentru a spori capacitatea de descurajare odată ce războiul se va termina. Moscova a respins categoric această idee.
„Știm că mentalitatea Rusiei nu s-a schimbat de la vremea conferinței de la Yalta, care vedea continentul nostru în termeni de sfere de influență”,
a declarat von der Leyen în fața deputaților europeni.
„Prin urmare, trebuie să fim clari că nu poate exista o împărțire unilaterală a unei națiuni europene suverane. Și că frontierele nu pot fi modificate prin forță. Dacă astăzi legitimăm și formalizăm subminarea frontierelor, deschidem ușa pentru mai multe războaie mâine.”
Plata facturii
Pe măsură ce disputa diplomatică privind planul SUA-Rusia trece în prim-plan, von der Leyen a subliniat urgența de a sprijini nevoile financiare și militare ale Ucrainei, estimate la 135 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat un document cu trei opțiuni pentru a acoperi deficitul: contribuții bilaterale din partea statelor membre, împrumuturi comune la nivelul UE și un așa-numit împrumut de reparații bazat pe activele imobilizate ale Băncii Centrale Ruse. Activele au o valoare de aproximativ 210 miliarde de euro în întreaga Uniune.
Liderii UE urmează să ia o decizie când se vor reuni din nou pe 18 decembrie.
Deși majoritatea capitalelor sunt în favoarea împrumutului de reparații, deoarece acesta le-ar scuti bugetele de la plata facturii, acest proiect fără precedent s-a lovit de rezistența Belgiei, care deține cea mai mare parte a activelor și se teme de represalii agresive din partea Moscovei.
Von der Leyen a confirmat că Comisia sa este gata să prezinte un text juridic care să susțină împrumutul, una dintre cerințele cheie ale Belgiei.
„Pentru a fi foarte clară, nu văd un scenariu în care contribuabilii europeni să plătească singuri factura”,
a spus ea, exprimându-și preferința pentru împrumutul pentru reparații.
„Un alt lucru trebuie să fie clar: orice decizie în acest sens trebuie luată în conformitate cu normele jurisdicțiilor responsabile și va respecta dreptul european și internațional.”
Rămâne de văzut dacă eforturile de pace vor încuraja Belgia să-și ridice rezervele sau să-și mențină poziția cu și mai multă fermitate. Planul inițial în 28 de puncte propunea un model care ar fi permis Washingtonului și Moscovei să profite de activele imobilizate.
Se crede că acest model controversat a fost eliminat după negocierile de la Geneva, iar negocierile ulterioare sunt în curs.
Von der Leyen și-a încheiat discursul reiterând apelul său de a intensifica presiunea asupra Moscovei și de a obliga țara să pună capăt războiului.
Din februarie 2022, UE a impus 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Luna trecută, SUA au sancționat cele mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil.
„Da, situația este complexă. Da, situația este instabilă. Da, situația este periculoasă. Dar cred că există și o oportunitate de a face progrese reale”,
a spus von der Leyen.
„Este datoria noastră să ne implicăm în toate eforturile care pot duce la o pace justă și durabilă. Știm că nu va fi ușor. Dar trebuie să găsim o cale de a merge mai departe.”









