Vine anotimpul ambroziei! În lipsa măsurilor de stârpire, se dau amenzi de până la 20.000 RON

Nu doar de frica amenzilor, ci și din rațiuni de sănătate publică, persoanele fizice și juridice care dețin în proprietate terenuri năpădite de ambrozie sunt obligate să ia măsuri de distrugere a plantei. Calendarul distrugerii ambroziei începe în luna mai, amenzile încep să se dea din iulie, iar vârful de risc alergenic se înregistrează în lunile august-septembrie.

Calendarul stârpirii ambroziei începe în această lună de către autoritățile locale, potrivit Legii 62 din 2018 și normelor sale de aplicare. Așadar, inventarierea terenurilor se face până la data de 20 mai, iar până la 26 mai se face un centralizator al terenurilor infestate cu ambrozie, după care începe trimiterea somațiilor, până la 5 iunie, către proprietarii de terenuri infestate. Până la finalul lunii iunie, proprietarii au timp să ia măsurile de distrugere a ambroziei, după care vor începe controalele.

Controalele autorităților locale vin în două valuri: primul val, între 1 și 15 iulie, în care se pot da numai avertismente proprietarilor de terenuri, și al doilea val, între 16 și 31 iulie, când se pot da amenzi celor care n-au respectat avertismentul. Legea prevede amenzi între 750 și 5.000 de RON pentru persoanele fizice și între 5.000 și 20.000 de RON pentru persoanele juridice.

Dacă anii trecuți primăriile nu s-au mobilizat prea tare în acest sens, este de așteptat ca, în contextul pandemiei COVID-19, în acest an lucrurile să stea puțin diferit. De altfel, o listă de recomandări ale Comisiei de Specialitate Alergologie și Imunologie Clinică din Ministerul Sănătății menționează că persoanele cu alergii respiratorii pot fi considerate ca având un risc posibil mai mare pentru COVID-19. Totuși, datele disponibile până în prezent arătă că aproape toți acești pacienți nu sunt de obicei sever afectați.

Ce este ambrozia și ce trebuie să știm despre alergia la polenul său?

Ambrozia este o buruiană ce crește în special pe câmpuri, la marginea orașelor sau în alte zone cu vegetație spontană de pe terenurile virane. Polenizarea are loc la sfârșitul verii și începutul toamnei, de regulă în august-septembrie, înainte ca vremea să devină foarte răcoroasă. Polenul este răspândit de vânt și este foarte fin, particulele nefiind observabile cu ochiul liber, așa cum se întâmplă in cazul altor alergeni din natură, precum puful plopilor, primăvara.

Cantitatea de polen de ambrozie din aer este mai mare dimineața, de aceea este posibil ca simptomele cauzate de alergia la ambrozie să fie mai puternice în prima parte a zilei. De asemenea, în zilele cu vânt puternic și uscat, concentrația de polen de ambrozie din aer crește. O persoană poate să intre în contact cu polenul de ambrozie prin simplul fapt că respiră aerul încărcat cu particulele microscopice de polen, ceea ce face afectarea greu de evitat.

O singură plantă poate elibera până la un miliard de particule de polen.

Vaccinul ”profesorului trăznit”

Șeful Centrului ”OncoGen” din Timișoara, profesorul Virgil Păunescu, a stârnit zilele trecute noi controverse, după ce și-a administrat singur două doze din ceea ce susține că ar fi un vaccin anti-COVID-19, dezvoltat de echipa pe care o conduce. Vaccinul despre care vorbește Păunescu este însă neomologat, însă susține că acesta ”stimulează un răspuns puternic al sistemului imun” și că OncoGen pregătește documentația pentru Agenția Națională a Medicamentului, pentru a fi aprobat pentru studii clinice. Între timp, s-a ales cu o anchetă internă, demarată de managerul Spitalului Judeţean Timişoara.

De-a lungul timpului, profesorul Păunescu a anunțat că instituția pe care o conduce se ocupă de cercetarea mai multor tipuri de vaccinuri, inclusiv pentru cancer.

Dar cele mai recente informații științifice despre cercetările sale se referă la un set de 11 vaccinuri la alergia provocată de polenul de ambrozie. La finalul săptămânii trecute, OncoGen a anunțat că partea de cercetare-dezvoltare pentru acestea a fost încheiată și, prin urmare, vaccinurile se află acum în faza de microproducție. Următorul pas va fi începerea studiilor clinice. Cercetările grupului condus de Virgil Păunescu au durat 15 ani și s-au încheiat cu mare succes reușindu-se dezvoltarea celui mai inovativ set de vaccinuri de acest fel la nivel european, după cum declară profesorul timișorean.

”În 2008 am fost primul colectiv care a atras atenția asupra acestui fenomen, al expunerii la polenul de Ambrozia și al impactului negativ pe care îl are asupra stării de sănătate a populației, inclusiv asupra copiilor. Am pus la punct cea mai mare bază de date de pacienți alergici din România. Folosind datele furnizate în urma cercetărilor noastre s-a fundamentat partea medicală necesară legii privind combaterea Ambroziei (2018)”, a precizat prof. Păunescu pe pagina sa de Facebook.

Despre rezultatele cercetării, profesorul adaugă:

”Le-am testat și suntem în faza de brevetare a două kituri de diagnostic molecular bazat pe alergene recombinate din polenul de Ambrozia, unul de diagnostic serologic (care să crească specificitatea și sensibilitatea testării pentru pacienții al căror diagnostic nu este posibil prin testele actuale) și unul de măsurare a prezenței polenului de Ambrozia în aerul atmosferic.”

Conform unor estimări statistice, în jur de 500.000 de români sunt alergici la ambrozie. Coordonatorul centrului timișorean e de părere că impactul acestei alergii este chiar subestimat: 25% din populația țării noastre suferă de diferite alergii, iar dintre aceștia 60% sunt alergici la ambrozie, consideră el. Specialiștii alergologi atrag atenția însă că numărul acestora poate fi chiar mai mare, pentru că nu în toate cazurile aceste alergii sunt identificate exact, simptomele putând fi confundate cu simple răceli sau alte alergii. Un studiu preliminar efectuat la Spitalul Clinic Colentina în perioada 2017-2018 a relevat faptul că în Capitală sunt aproximativ 10.000 de persoane cu diferite forme de alergii confirmate la ambrozie.

În ce privește tratamentul, imunoterapia alergen-specifică este considerată singura terapie care modifică evoluția bolii, reorientând răspunsul imun al pacientului spre toleranță.