Von der Leyen susține inițiativa poloneză și greacă pentru un ”scut european de apărare aeriană”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va susține apelul prim-miniștrilor polonez și grec pentru un “scut european de apărare aeriană” dacă va obține un al doilea mandat la conducerea executivului UE, potrivit Euronews.
Luând cuvântul în timpul dezbaterii electorale de joi a Uniunii Europene de Radio și Televiziune, von der Leyen a susținut “un scut de apărare aeriană pentru întreaga Europă, așa cum au propus Mitsotakis și Tusk”.
Aceasta vine după ce polonezul Donald Tusk și grecul Kyriakos Mitsotakis i-au adresat o scrisoare lui von der Leyen în care au cerut un scut aerian la nivelul întregii UE, care să asigure protecția spațiului aerian al blocului împotriva “amenințărilor care se apropie, inclusiv avioane, rachete, drone și altele”.
Liderii avertizează că Uniunea Europeană are nevoie de o “inițiativă îndrăzneață” pentru a arăta “prietenilor și dușmanilor” săi că “își ia în serios apărarea aeriană”.
“Europa va fi în siguranță atâta timp cât cerul de deasupra ei va fi sigur”, se arată în scrisoarea premierilor. “Trebuie să dezvoltăm un sistem de apărare aeriană extrem de capabil, care va acționa ca un factor de descurajare credibil împotriva tuturor agresorilor posibili. Care va acționa ca un scut pentru cetățenii și forțele noastre militare, în cazul în care descurajarea eșuează – protejând astfel toate statele membre ale UE și toți cetățenii europeni.”
Atât Tusk, cât și Mitsotakis aparțin aceleiași familii politice europene ca von der Leyen, Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta. PPE are un avans confortabil în sondaje înainte de alegerile europene din iunie, ceea ce îi oferă lui von der Leyen șanse mari de a rămâne președinte al Comisiei pentru următorii cinci ani.
Ea a făcut din consolidarea capacităților de apărare ale Europei un principiu de bază al platformei sale electorale, creând sinergii între industriile de apărare ale statelor membre, care sunt în prezent structurate pe linii naționale și care s-au dovedit insuficiente pentru a furniza Ucrainei armele și munițiile de care are nevoie pentru a rezista invaziei la scară largă a Rusiei.
Necesitatea de a consolida apărarea antiaeriană a UE a fost pusă în evidență în timpul unui summit al liderilor UE din aprilie, când Kievul a făcut apel direct la statele membre ale blocului să doneze unele dintre sistemele proprii pentru a o ajuta să respingă rachetele lansate din Rusia.
Cancelarul german Olaf Scholz și premierul interimar olandez Mark Rutte au îndemnat statele membre să își analizeze cu atenție stocurile și să ia în considerare trimiterea propriilor sisteme de apărare aeriană către Kiev.
Germania a donat Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot, unul dintre cele mai sofisticate sisteme de acest tip, la începutul lunii aprilie, după ce cancelarul Scholz a cedat la presiunea aliaților.
De atunci, Spania, Grecia și, într-o măsură mai mică, Olanda, Suedia și România – țările UE care au propriile Patriot – au fost presate să contribuie cu sistemele lor la apărarea Ucrainei. Dar capitalele ezită de teama de a-și slăbi propria apărare.
Kievul are un număr insuficient de Patriots, bazându-se în schimb pe alte sisteme de apărare, inclusiv rachete sol-aer (SAM) din epoca sovietică, precum S-300.
Polonia însăși are două sisteme Patriot, dar acestea sunt considerate necesare având în vedere apropierea țării de Rusia și de enclava rusă Kaliningrad.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aliații au “cartografiat capacitățile existente în cadrul alianței”, adăugând că există sisteme care ar putea fi puse la dispoziția Ucrainei.
Dar, de atunci, capitalele nu s-au arătat disponibile, de teamă să nu lase însăși UE vulnerabilă.
Tusk și Mitsotakis abordează această “vulnerabilitate” în scrisoarea lor, adăugând că întărirea capacității UE de a-și apăra cerul ar acționa ca un “catalizator” pentru “modernizarea în continuare a industriilor europene de apărare și securitate”.