Vremea rece, TVA-ul nemțesc și excesul de lichiditate cresc brusc inflația în UE, în ianuarie
Rata inflației anuale în zona Euro a crescut spectaculos la 0,9% în ianuarie 2021, în creștere față de -0,3% în decembrie. În ritm anual, inflația a fost de 1,4%, La nivelul Uniunii Europene rata inflației a fost chiar mai mare, de 1,2% în ianuarie 2021, în creștere față de 0,3% în decembrie, în timp ce rata anualizată a fost de 1,7%, potrivit datelor publicate de Biroul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat.
Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Grecia (-2,4%), Slovenia (-0,9%) și Cipru (-0,8%), iar cele mai mari rate anuale s-au înregistrat în Polonia (3,6%), Ungaria (2,9%) și Cehia (2,2%). Comparativ cu luna decembrie, inflația anuală a scăzut în trei state membre, a rămas stabilă în șase și a crescut în optsprezece.
În ianuarie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit de la servicii (+0,65 puncte procentuale, pp), urmată de bunuri industriale neenergetice (+0,37 pp), produse alimentare, alcool și tutun (+0,30 pp) și energie (-0,41 pp), arată datele Eurostat.
România, în topul creșterilor lunare de prețuri
Germania (+1,4%) și Cehia (+1,3%) au înregistrat cele mai mari creșteri lunare ale inflației, urmate de Ungaria, Polonia și România, toate trei cu o creștere medie a prețurilor de +0,9%, în luna ianuarie.
În privința Germaniei, cea mai mare economie europeană, inflația a crescut într-un salt uriaș, de la -0,7% în decembrie, la +1,6% în ianuarie, iar printre explicațiile posibile se află consumul mare de energie, pe fondul valului de vreme rece din luna ianuarie din Europa de Vest. O altă explicație, cu fundamente economice solide, este legată de revenirea Germaniei la cota de TVA de 19%, începând cu 1 ianuarie 2021, după ce în a doua jumătate a anului trecut fusese redusă temporar la 16%, ca măsură de susținere a economiei în fața impactului pandemiei, notează Der Spiegel.
Inflația din Europa, veste bună sau veste rea?
Așa-numita ”inflație de bază”, care exclude categoriile volatile – energia și prețurile produselor industriale neprelucrate, rămâne negativă de la o lună la alta, la -0,3%, dar a ajuns la +1,4% în ritm anual.
Dacă se exclude și prețurile la alcool și tutun, inflația a scăzut cu 0,5% față de decembrie, dar a înregistrat, de asemenea, o creștere de 1,4% de la an la an.
Această revenire în forță a inflației în ianuarie aduce rata inflației zonei euro mai aproape de obiectivul stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE), și anume o rată anuală ușor sub 2,0%, pe termen mediu.
De altfel, revenirea la inflație este una dintre preocupările actuale ale investitorilor, în condițiile în care redresarea așteptată după criza pandemică a reaprins temerile privind o accelerare a creșterii prețurilor, care ar forța marile bănci centrale să-și înăsprească politica monetară mai devreme decât ar fi fost de dorit și de așteptat, notează cotidianul francez La Tribune.
Pe de altă parte, oficialii BCE exclud o astfel de ipoteză pentru moment: luni, guvernatorul Băncii Centrale a Franței, François Villeroy de Galhau, care se află în Consiliul Guvernatorilor de la Frankfurt, a estimat că inflația în Europa a rămas foarte scăzută și a constatat că temerile legate de supraîncălzire fuseseră ”absolut premature”.
Ce urmează?
În privința proiecțiilor pentru perioada următoare, o analiză a Financial Times sugerează că prețurile ar putea să crească în continuare în ritm accelerat, în special din cauza unei creșteri importante a prețurilor produselor industriale – inclusiv pe fondul crizei de semiconductori din industria auto – însă aceste date încă nu sunt cuprinse în raportările Eurostat.
De asemenea, un raport pentru investitori întocmit de banca olandeză ING anticipează, de asemenea, o continuare a creșterii prețurilor.
”Privind în viitor, pentru inflația zonei euro singura cale este în sus. De fapt, vor exista o serie de factori unici care vor determina creșterea inflației. Pe termen scurt, aceasta va fi provocată, în principal, de prețurile mai mari la energie. Dar atunci când economiile vor reporni cu motoarele turate, majorările de prețuri din sectoarele cele mai afectate de restricții se vor adăuga și ele la presiunea crescândă asupra inflației. În plus, desfășurarea completă a efectelor revenirii TVA din Germania se va petrece numai în a doua jumătate a anului. Ținând cont de toți acești factori, inflația generală ar putea atinge chiar și nivelul de 2% în acest an”, notează analiștii băncii.
În proiecțiile din decembrie, BCE a prognozat inflația generală la 0,4% în T1 2021, accelerând la 1,5% în T4 2021 – un rezultat extrem de puțin probabil, mai cred olandezii.
În schimb, se pare că anul acesta va fi primul an, după multă vreme, în care proiecțiile inflației BCE se vor dovedi a fi prea pesimiste, mai degrabă decât prea optimiste în privința inflației, conchid analiștii ING Bank.
În privința anticipării următoarelor mișcări ale BCE, cei de la ING Bank spun:
”Deocamdată, BCE se va limita să îmblânzească prin vorbe orice așteptări și speculații inflaționiste. Cu toate acestea, dificultatea acestei provocări se reflectă în faptul că, în ultimele săptămâni, BCE a avut deja o serie de intervenții verbale, avertizând împotriva normalizării premature a politicilor monetare, concentrându-se pe condițiile de finanțare, vorbind despre ratele reale și, în cele din urmă, subliniind randamentele nominale ale obligațiunilor. Toate acestea fac mai dificilă anticiparea reacției BCE, dar cel puțin arată că BCE a devenit conștientă de cele mai noi provocări cu care se confruntă. În opinia noastră, BCE ar adopta, în cele din urmă, un fel de control (real) al curbei de randament. Până atunci, un lucru este clar: a sta pe margine a devenit tot mai puțin confortabil pentru banca centrală în ultimele zile.”









