ANALIZĂ | 2021, anul restructurărilor majore. 60 000 de firme din România riscă să se închidă

Circa 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării, în acest an am putea înregistra un nivel al insolvenţelor similar cu cel înregistrat în urmă cu zece ani, se arată într-o analiză realizată de Sierra Quadrant, citattă de adevarul.ro.

Aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării în acest an (insolvenţă, concordat preventiv, faliment, suspendarea activităţii), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat şi accesului dificil la liniile de finanţare bancară, arată o analiză a Sierra Quadrant, companie de restructurare a afacerilor care estimează că nu este exclus să atingem un nivel al insolvenţelor similar cu cel înregistrat în urmă cu zece ani.

“2021 va fi anul în care multe companii, în special din zona IMM-urilor, vor fi nevoite să găsească soluţii pentru plata datoriilor restante, rostogolite din anul trecut. Potrivit Sierra Quadrant, pentru multe dintre ele, chiar şi în condiţiile revenirii economiei pe linia de plutire, misiunea va fi una cu adevărat imposibilă, iar numărul insolvenţelor va atinge un nivel semnificativ. Anul 2021 a început, din păcate, cu noi restricţii şi probleme cauzate de pandemie. Sectoare întregi din economie sunt în continuare blocate din cauza scăderii vânzărilor şi problemelor de aprovizionare (vezi cazul Dacia)”, arată Sierra Quadrant.

În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HoReCa, industria de evenimente etc.

“Multe companii, aflate pe pierdere înainte de criză, au primit un ajutor nesperat. Au ţinut afacerea în funcţiune pentru că au beneficiat de ajutorul oferit de stat. Din păcate, în 2021, sprijinul statului se va diminua treptat şi se va axa către companiile care au potenţial, astfel că din economie vor dispărea multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie. Multe firme vor fi cu spatele la zid, vor trebui să îşi restructureze afacerile”, arată analiza Sierra Quadrant.

Scăderea numărului dosarelor noi de insolvenţă, în 2020, cu 12,72% faţă de anul precedent, de la 6.524 în 2019 la 5.694 în 2020, trebuie pusă, astfel, pe seama facilităţilor oferite de Guvern şi a blocării activităţii instanţelor.

“În acest an, potrivit estimărilor companiei, nu este exclus să atingem un nivel al insolvenţelor similar cu cel înregistrat în urmă cu 10 ani”, spun reprezentanţii companiei.

Compania de restructurare a afacerilor estimează că, în total, aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării (insolvenţă, concordat preventiv, faliment, suspendarea activităţii etc.), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat şi accesului dificil la liniile de finanţare bancară.

“Experienţa noastră de 24 de ani în segmentul reorganizării companiilor ne arată că, din păcate, pentru multe firme moratoriile privind amânarea taxelor şi impozitelor şi suspendarea plăţii facturilor şi leasing-urilor, dincolo de infuzia de lichiditate asociată în principal cu cheltuielile salariale, le-au făcut mai mult rău decât bine. Au salvat locuri de muncă, au oferit un necesar ajutor social angajaţilor, dar din prisma mecanismelor economice, au înrăutăţit şansele de redresare a firmelor, rostogolind şi crescând datoriile”, afirmă Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

În 2020, pandemia a afectat în principal firmele mici şi mijlocii, slab capitalizate şi prost manageriate. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow, în condiţiile blocajului financiar şi al imposibilităţii de a accesa credite bancare, 4 din 5 IMM-uri fiind nebancabile.

Chiar dacă numărul dosarelor de insolvenţă a fost mai mic, impactul economic a crescut semnificativ.

Cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvenţe anul trecut a atins 1 miliard euro, cu 25% mai mare decât în 2019, iar valoarea activelor implicate se cifrează la 1,6 miliarde euro, cu peste 30% mai mare decât în 2019.

Anul trecut, cele mai multe insolvenţe au fost în HoReCa, industrie, retail, energie, auto, în Bucureşti, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara.

În 2021, Sierra Quadrant estimează că, dincolo de aceste domenii, vor fi afectate de insolvenţe şi domeniile conexe, de la transportul aerian la agricultură, auto (piese şi subansamble) şi  turism.

“Prelungirea pandemiei, creşterea inflaţiei, scăderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar şi, mai ales reducerea ajutorului oferit de stat creează, în 2021, condiţiile unei furtuni perfecte din care prea puţini vor ieşi la liman”, arată analiza Sierra Quadrant.

Dincolo de efectele pandemiei, cum peste 90% dintre firme sunt slab capitalizate, marea problemă o va reprezenta blocajul financiar, fapt care va afecta puternic cashflow-ul acestora.

Potrivit unui studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, mai mult de jumătate din IMM-urile româneşti au întâmpinat probleme la încasarea facturilor în 2020.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 120 de zile, faţă de 115 zile în 2019.

58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionate la finele anului trecut într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

Martie, moment decisiv   Pe 31 martie va expira termenul până la care firmele vor putea accesa procedurile de eşalonare sau amnistie fiscală a datoriilor către stat.

“Luna martie va reprezenta, pentru multe companii, un moment important, în care patronii şi/sau acţionarii vor trebui să decidă dacă mai continuă afacerile sau închid porţile business-ului”, relevă analiza.

În cazul amnistiei pentru dobânzi, penalităţi şi accesorii, potrivit OUG nr. 69/2020 şi prelungită prin OUG 229/2020, contribuabilii vor trebui să facă dovada achitării obligaţiilor fiscale principale restante, până la data de 31 martie 2021.

Obligaţia include accesoriile restante care nu pot beneficia de amnistia fiscală, depunerea tuturor declaraţiilor fiscale şi depunerea cererii de anulare a accesoriilor pentru care se aplică procedura amnistiei până la data de 31 martie 2021, sub sancţiunea decăderii.

Amnistia se aplică nu doar pentru obligaţiile datorate ANAF, ci şi pentru obligaţiile bugetare administrate de alte instituţii sau autorităţi publice, cum ar fi Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

“Va fi un moment semnificativ pentru că vom vedea câte dintre firme îşi vor asuma un plan de restructurare a afacerilor, altfel spus câte dintre ele sunt dispuse să continue business-ul în 2021”, afirmă analiştii de la Sierra Quadrant.

Dincolo de datoriile la stat, patronii/acţionarii vor trebui să ia o decizie, pînă pe 15 martie, şi în privinţa continuării suspendării ratelor şi a leasingurilor, mai cu seamă că acestea au acumulat dobânzi în 2020.

“Pentru mulţi va fi aproape imposibil să mai beneficieze de aceste facilităţi, în condiţiile în care perioada maximă de suspendare a ratelor de 9 luni include şi perioada pentru care au fost suspendate creditele în 2020, astfel că băncile vor avea o reală problemă cu creditele neperformante”, explică experţii.

Potrivit datelor CSALB, 560.000 de debitori au beneficiat de moratorii legislative şi private până acum, adică 14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar.

Mulţi dintre antreprenori au învăţat lecţia crizei iar în ultimele luni au luat măsurile necesare de restructurare, în afara insolvenţei.

“Numărul foarte redus de insolvenţe arată, dincolo de efectul pozitiv al măsurilor de susţinere, că multe dintre companii au căutat căile alternative pentru a-şi reorganiza afacerile, tot mai multe apelând la concordatul preventiv. O soluţie pe care am promovat-o intens în contextul pandemiei şi pe care o vedem drept o soluţie optimă pentru ieşirea din criză”, afirmă Ovidiu Neacşu.

Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.

Potrivit experţilor de la Sierra Quadrant, concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment. În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităţilor şi a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.

Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei.

2020 a adus, pe de altă parte, o îmbunătăţire a disciplinei financiare. Datele BNR arată că băncile au refuzat la plată cecuri şi bilete la ordin de 2,27 miliarde lei, în scădere cu 30% faţă de anul precedent.

“În pandemie, mulţi oameni de afaceri au devenit mai responsabili, mai atenţi la dinamica business-ului. Pentru mulţi a fost ca un duş rece şi cred că, din această perspectivă, în 2021, lucrurile vor evolua pe o tendinţă pozitivă. Mediul economic se va rarefia, vor dispărea multe dintre firmele cu probleme, un lucru bun pentru sănătatea economică a României. Potenţialul de revenire economică va fi atins doar dacă, dincolo de reformele absolut necesare din sectorul public, mediul privat îşi va restructura lanţurile economice, îşi va adapta activitatea la noua realitate economică”, a mai declarat Ovidiu Neacşu.

În cei peste 23 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate.