După ce i-a cocoșat pe români cu noi taxe pe proprietate și companii, Câciu ne promite stabilitate fiscală

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a anunţat că nu vor fi alte creşteri de taxe pentru următorii doi ani, în afara celor anunţate deja. El a precizat că România va ieşi pe creştere economică şi în 2023.

Adrian Câciu a fost întrebat, sâmbătă, la un post de televiziune, dacă urmează alte schimbări în materie fiscală, dacă românii trebuie să se aştepte la creşteri de taxe în afara celor anunţate în vară, care deja au afectat grav mediul antreprenorial prin majorarea impozitelor pe dividende, a taxelor pentru microîntreprinderi, reducerea plafoanelor de încadrare la impozitare redusă în funcție de cifra de afaceri pentru IMM-uri, dar și prin noi taxe pe proprietate.

“Nu pentru 2023 şi 2024. Avem şi analiza făcută de Comisia Europeană.  Sunt cele care s-au stabilit în ajustarea fiscală care a avut la jumătatea acestui an. Reforma fiscală a fost validată de Comisia Europeană. Cum trecem peste această perioadă? Nu renunţăm la reforme dacă vreţi ca la sfârşitul acestei perioade să fim într-adevăr un stat rezilient, cu o economie rezilientă şi să nu mai fim vulnerabili la fiecare bătaie de vânt inflaţionistă sau de altă natură. Nu vor fi creşteri de taxe…nici nu au fost creşteri, au fost eliminarea unor excepţii, dacă vrem să fim sinceri până la capăt”, a explicat Adrian Câciu, la Antena 3.

Ministrul Finanţelor susţine că România va ieşi pe creştere economică şi în 2023 şi că nu trebuie să vedem recesiunea tehnică ca pe un element apocaliptic. 

“Trebuie să ne pregătim să nu vedem recesiunea tehnică ca un element apocalipitic. Vom ieşi pe creştere economică şi în 2023. Trebuie să ai doar dozajul necesar astfel încât să compensezi efectele acestor presiuni recesioniste care îţi vin din spate. Compensarea se face prin elemente de compensare a erodării puterii de erodare la cetăţeni, erodarea puterii de cumpărare la companii prin tot felul de instrumente de politică fiscal-bugetară, sprijinul companiilor foarte bine ţintit, pe de o parte pe costurile de energie, iar pe de altă parte pe costurile pe care le implică investiţiile în economie. Mai sunt elemente de prudenţă bugetară pe care trebuie să le ai în vedere. Ne comparăm inflaţia de acum cu cea de acum 19 ani când eram undeva la acelaşi nivel. Acum 19 ani inflaţia era în scădere de vreo patru ani. În mod corect ar trebui să ne comparăm cu 1996 când a început creşterea de inflaţie. Suntem în politica pe care trebuie să o facem în moment expansionist al inflaţiei nu în moment în care inflaţia oricum scade şi atunci ai un spaţiu fiscal mai mare”, a mai explicat ministrul Finanţelor.

Pentru a vedea cât de tare se înșeală ministrul de Finanțe și pe mâna cui au ajuns Finanțele țării, redăm mai jos un pasaj din #LecțiadeEconomie din săptămâna aceasta, “susținută” de expertul care a prezis criza datoriilor suverane de la final de 2007, reputatul profesor economist Nouriel Roubini, cunoscut și ca Dr.Doom:

“Inflația a revenit și este în creștere bruscă, în special în ultimul an, datorită unei combinații de factori care privesc atât cererea, cât și oferta. Este posibil ca această creștere a inflației să nu fie un fenomen pe termen scurt: Marea Moderație (n.r. The Great Moderation)din ultimele trei decenii s-ar putea să se fi încheiat și este posibil să intrăm într-o nouă eră a Marii Instabilități Stagflaționiste (n.r. The Great Stagflationary Instability)”.

Vă invităm să citiți întreaga analiză a lui Nouriel Roubini AICI.