Comisia Europeană: Creșterea economică a României în 2023 va încetini. Care sunt prognozele pe 2024 și 2025?

Creşterea economică a României va încetini la 2,2% în 2023, din cauza inflaţiei care constrânge veniturile disponibile reale, a condiţiilor stricte de creditare şi a cererii externe mai reduse, înainte de a accelera treptat în următorii doi ani, potrivit estimărilor de toamnă publicate miercuri de Comisia Europeană și citate de news.ro.

Instituţia europeană se aşteaptă ca avansul PIB să îşi revină în următorii doi ani, la o creştere de 3,1% în 2023 şi 3,4% în 2024.

Cu o inflaţie de bază (care exclude energia şi alimentele) persistentă, declinul inflaţiei generale este aşteptat să se intensifice în 2024 şi 2025.

Pentru 2023, inflaţia generală este anticipată să atingă 9,8%, urmând să încetinească la 5,9% în 2024 şi la 3,4% în 2025.

Piaţa muncii se va menţine strânsă, în pofida creşterii economice mai slabe, menţinând majorările salariale la un ritm ridicat.

Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 şi la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024. Raportul datorie/PIB este prognozat să ajungă la 50,5% în 2025.

În 2023, încrederea oamenilor de afaceri în economie, vânzările cu amănuntul şi serviciile şi-au pierdut semnificativ din avânt, iar producţia industrială s-a deteriorat şi mai mult, se arată în raportul de ţară al Comisiei Europene.

După o creştere dinamică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, creşterea este de aşteptat să scadă la 2,2% în 2023, deoarece condiţiile de finanţare stricte, dezinflaţia relativ lentă şi creşterea economică redusă a partenerilor comerciali afectează producţia.

Creşterile puternice ale salariilor şi pensiilor susţin creşterea consumului privat, care este aşteaptat să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, programat să se accelereze uşor. Înăsprirea politicii monetare şi a condiţiilor de finanţare a dus la o încetinire accentuată a creşterii creditului privat, cu impact negativ asupra investiţiilor private.

Cu toate acestea, investiţiile finanţate de UE în infrastructura publică finanţate oferă un stimulent puternic pentru creştere.

Se estimează că formarea brută de capital fix va creşte cu mai mult de 8% în 2023. Contribuţia negativă a exporturilor nete la creşterea PIB-ului se va restrânge în 2023 şi, împreună cu îmbunătăţirea termenilor schimbului, este de aşteptat să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.

Creşterea reală a PIB-ului este estimată să se accelereze la 3,1% în 2024 şi la 3,4% în 2025, susţinută de creşteri solide ale venitului real disponibil, un impact în scădere a creşterilor anterioare ale dobânzilor şi consumul şi investiţiile publice rezistente.

În timp ce consumul privat este aşteptat să se accelereze, investiţiile vor rămâne principalul contributor la creşterea PIB-ului în orizontul de prognoză.

Impulsionat de intrările financiare externe solide şi de un deficit public mare, deficitul de cont curent se va menţine probabil peste 7% din PIB în 2024 şi 2025.

Şomaj scăzut şi creşteri mari ale salariilor

Piaţa muncii continuă să fie strânsă, reflectând în principal tendinţe demografice nefavorabile. Se estimează că rata şomajului va scădea marginal, la aproximativ 5,4% în 2023, şi va rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani, în ciuda creşterii mai slabe.

Este aşteptat ca salariile nominale atât în sectorul public, cât şi în cel privat să crească puternic, cu o rată de două cifre în 2023, şi să continue într-un ritm rapid şi în 2024. Prin urmare, se preconizează că creşterea salariilor reale va fi ridicată în acest an şi anul viitor.

Proces prelungit de dezinflaţie

Se estimează că preţurile mai scăzute la energie vor duce la o încetinire lentă a inflaţiei totale IAPC, de la aproximativ 12%, în medie, în 2022, la puţin sub 10% în 2023, pe fondul creşterilor preţurilor alimentelor şi serviciilor.

În general, inflaţia medie IAPC va decelera mai rapid în 2024 şi 2025 şi, în cele din urmă, va reintra în intervalul ţintă de inflaţie al băncii centrale, dar riscurile sunt către o reducere mai treptată.

Se estimează că deficitul public va scădea doar treptat în 2024 şi 2025

Deficitul public general al României este prognozat să atingă 6,3% din PIB în 2023, acelaşi nivel ca în 2022.

Aceasta este o revizuire ascendentă considerabilă în comparaţie cu deficitul de 4,7% din PIB proiectat în Prognoza de primăvară.

Deficitul peste aşteptări în acest an reflectă cheltuieli guvernamentale mai mari decât aşteptările (în special cu personalul şi bunuri şi servicii) şi o creştere mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe.

Se anticipează ca investiţiile publice ca pondere din PIB să crească semnificativ, reflectând obiective ambiţioase atât pentru proiectele de investiţii finanţate la nivel naţional, cât şi pentru cele finanţate de UE.

Costul măsurilor de atenuare a impactului preţurilor ridicate la energie este estimat la 0,3% din PIB în 2023.

Deficitul este prognozat să scadă la 5,3% din PIB în 2024, datorită implementării unui pachet de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 1,2% din PIB.

În ceea ce priveşte cheltuielile, pachetul include reduceri de cheltuieli, generate de măsuri de eficientizare a administraţiei publice şi de condiţii mai stricte de eligibilitate pentru funcţionarii publici pentru a beneficia de tichete de vacanţă şi alocaţii de hrană.

În ceea ce priveşte veniturile, noile măsuri sunt de aşteptat să genereze venituri suplimentare în valoare de 0,9% din PIB.

Principalele măsuri includ o creştere a impozitării corporative, o eliminare parţială a regimurilor fiscale preferenţiale pentru sectoarele construcţiilor şi agriculturii şi eliminarea cotelor reduse de TVA pentru bunuri şi servicii selectate.

Efectul de reducere a deficitului al pachetului de consolidare fiscală va fi parţial compensat de creşterea robustă a cheltuielilor cu personalul.

Prognoza nu include costul potenţial, pe termen scurt, al reformei pensiilor în curs de pregătire.

În 2025, se preconizează că deficitul va înregistra o altă scădere modestă, reflectând eliminarea treptată a măsurilor de atenuare a impactului preţurilor ridicate la energie şi a impactului reformelor administrative pentru limitarea cheltuielilor cu personalul guvernamental.

Datoria publică generală este aşteptată să crească de la 47,2% din PIB în 2022 la 50,5% în 2025, reflectând deficite încă ridicate şi o creştere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani.

Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt către o scădere. O creştere posibilă mai scăzută a PIB-ului şi presiunile în creştere asupra salariilor publice ar putea duce la deficite guvernamentale mai mari.

La nivel european, în ansamblu, prognoza de toamnă prevede o creştere a PIB-ului în 2023 la 0,6% atât în UE, cât şi în zona euro, cu 0,2 puncte procentuale sub previziunile de vară ale Comisiei.

În 2024, se estimează că creşterea PIB-ului UE se va îmbunătăţi la 1,3%. Aceasta este încă o revizuire descendentă de 0,1 puncte procentuale, faţă de prognoza din vară. În zona euro, creşterea PIB-ului este proiectată să fie uşor mai scăzută, la 1,2%.

În 2025, odată cu diminuarea inflaţiei şi a înăspririi politicii monetare, se aşteaptă ca creşterea să se întărească la 1,7% pentru UE şi 1,6% pentru zona euro.