Zgomotul are un impact important asupra sănătății și învățării copiilor. Ce măsuri iau unele orașe?
Pe măsură ce crește gradul de conștientizare a impactului zgomotului asupra sănătății și învățării copiilor, unele orașe arată calea către drumuri și săli de clasă mai silențioase, informează BBC.
Într-o sală de clasă din New York, nivelurile de zgomot erau atât de ridicate încât profesorul trebuia să țipe pentru a fi auzit. Clasa era situată în apropierea unui tren de metrou pe șine supraînălțate care trecea pe lângă Școala Publică 98 din Manhattan de aproximativ 15 ori pe zi, provocând întreruperi constante în procesul de învățare.
Timp de mulți ani, oamenii s-au plâns de nivelul de zgomot de la Școala Publică 98, iar în 1975, Arline Bronzaft, profesor asociat de psihologie la Colegiul Herbert H. Lehman al Universității Municipale din New York, a publicat un studiu care examina impactul zgomotului asupra capacității de lectură a copiilor. Ea a constatat că elevii care stăteau pe partea zgomotoasă a clădirii școlii, adiacentă căii ferate, aveau rezultate mai slabe la testele de citire decât cei de pe partea liniștită a clădirii. Rezultatele medii la citire ale claselor de pe partea zgomotoasă au rămas cu trei până la patru luni în urma celor ale elevilor de pe partea mai liniștită. Ca urmare a constatărilor lui Bronzaft, Autoritatea de Transport a instalat tampoane de cauciuc pe șine pentru a reduce zgomotul, iar Consiliul de Educație a echipat sălile de clasă cu materiale fonoabsorbante pentru a crea un mediu de învățare mai bun.
Poluarea fonică este o problemă globală în creștere.
Pe măsură ce populația crește, cresc și nivelurile de zgomot care formează peisajul sonor urban. ONU a avertizat că poluarea fonică urbană devine o
“amenințare la adresa sănătății publice mondiale”,
care duce deja la 12 000 de decese premature în fiecare an în Uniunea Europeană și afectează aproximativ 100 de milioane de americani.
Zgomotul ambiental, în special zgomotul traficului rutier, dar și zgomotul aeronavelor, este unul dintre cei mai nocivi factori de mediu pentru sănătate, după poluarea aerului. S-a constatat că acest tip de zgomot crește stresul cronic și provoacă tulburări de somn și creșterea tensiunii arteriale. Zgomotul și disconfortul fonic au fost asociate cu probleme de sănătate mintală precum depresia și anxietatea, iar expunerea la zgomot a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai mare de diabet. Zgomotul puternic provenit din surse precum muzica la căști, motocicletele și chiar suflantele de frunze, poate duce în timp la pierderea auzului și tinitus.
Definită ca sunete nedorite sau deranjante, poluarea fonică cauzată de creșterea traficului și de școlile aglomerate poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra sănătății și dezvoltării bebelușilor și copiilor. Acest lucru este valabil în special pentru copiii din medii socio-economice reduse, care sunt expuși la niveluri mai ridicate de zgomot ambiental.
De la Buenos Aires la Barcelona, orașele au început să introducă măsuri de combatere a poluării fonice, de protejare a sănătății copiilor și de prioritizare a pietonilor prin îmbunătățirea spațiilor verzi din interiorul orașelor, reducerea limitelor de viteză și introducerea de sonometre.
Drumuri asurzitoare
În SUA și Uniunea Europeană, traficul rutier, feroviar și aerian reprezintă sursele dominante de poluare fonică. Un studiu realizat în 2022 a arătat că zgomotul traficului rutier resimțit de copiii de școală primară din Barcelona, Spania, le-a încetinit memoria de lucru și capacitatea de concentrare, considerate esențiale pentru multe aspecte ale învățării, inclusiv rezolvarea problemelor, raționamentul, matematica și înțelegerea limbii.
Studiul a testat 2700 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani în 38 de școli din Barcelona, Spania, de patru ori pe an. Cercetătorii au măsurat zgomotul extern, în puncte specifice din fiecare clasă, repetând procesul șase luni mai târziu pentru a determina nivelul mediu de bază al poluării fonice. Pe parcursul unui an, echipa a efectuat teste cognitive online pentru a evalua memoria pe termen scurt și atenția copiilor la fiecare trei luni.
Zgomotul poate afecta negativ creierul copiilor în timpul etapelor cruciale de dezvoltare
Studiul de la Barcelona, care se bazează pe cercetări anterioare, a constatat că nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, aerian și feroviar pot avea un impact negativ asupra funcției cognitive a copiilor în timpul etapelor cruciale ale dezvoltării creierului. Zgomotul nedorit din sala de clasă poate determina un copil să experimenteze mai multe reacții negative posibile, cum ar fi neajutorarea învățată – motivația scăzută de a învăța din cauza lipsei de control asupra mediului său – și scăderea atenției, a constatat studiul.
Studiul de la Barcelona a fost primul care a investigat impactul expunerii la fluctuații de zgomot. Cercetătorii au constatat că fluctuațiile bruște ale zgomotului, provenite din traficul din afara clasei, cum ar fi claxoanele mașinilor sau turarea motoarelor, erau mai susceptibile să distragă atenția copiilor și să îi facă să piardă informații importante, chiar și la un nivel de zgomot mai scăzut decât media. Maria Foraster, autor principal al studiului, cercetător în epidemiologie și expert în zgomot și sănătate, spune că cercetătorii au decis să se concentreze asupra fluctuațiilor de zgomot, deoarece nu există orientări internaționale care să măsoare acest lucru.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă mai puțin de 35 decibeli de zgomot în sălile de clasă pentru a asigura condiții bune de predare și învățare. Peste jumătate din populația Barcelonei este expusă la niveluri de zgomot de peste 65 de decibeli între orele 8.00 și 22.00.
“Orientările nu [menționează] fluctuațiile și vârfurile. De fiecare dată când există un vârf de zgomot, acesta reprezintă o distragere a atenției care poate afecta [durata] și memoria de lucru a copiilor”,
spune Foraster.
Un alt studiu realizat de Foraster a constatat că expunerea excesivă la zgomotul ambiental ar putea interfera cu maturizarea funcțională a creierului auditiv al copiilor, care procesează informațiile auditive.
Un studiu din 2019 al Universității Birkbeck din Londra, care a analizat impactul zgomotului în sălile de clasă, a constatat că minorii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani sunt deosebit de vulnerabili la zgomot dacă au o atenție selectivă mai scăzută – adică capacitatea de a menține concentrarea și de a bloca distragerile nedorite – și un control inhibitor, care este capacitatea de a controla impulsurile și de a gândi înainte de a reacționa.
“Dacă un copil are o memorie de lucru slabă și dacă atenția sa selectivă sau controlul inhibitor nu sunt foarte bune, atunci va fi mult mai distras de zgomotul din jurul său”,
spune Natasha Kirkham, coautor al studiului și profesor în psihologia dezvoltării la Universitatea Birkbeck din Londra.
“Atunci când există mult zgomot în jurul copiilor în școala primară și secundară, știm că rezultatele lor [academice] sunt mai slabe”,
spune ea.
Poluarea fonică este adesea mai gravă în zonele sărace. Un studiu din 2023 a constatat că elevii care frecventau școlile din Texas cu cea mai mare expunere la zgomotul rutier erau mult mai susceptibili de a fi negri, hispanici și eligibili pentru mese gratuite sau reduse. Expunerea la zgomot, împreună cu alți factori care decurg din frecventarea
“unei școli cu resurse reduse într-o zonă cu resurse reduse, poate avea un efect negativ real asupra învățării”,
spune Kirkham.
Cercetările sugerează că asocierea dintre zgomot și stres poate avea consecințe de-a lungul întregii vieți.
“Dacă vă simțiți în mod constant excitați de sunet, acest lucru ar putea crește răspunsul cortizolului legat de stres și, în timp, poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății fizice și emoționale din copilărie până la vârsta adultă”, spune Iroise Dumontheill, profesor de neuroștiințe cognitive la Universitatea Birkbeck din Londra.
Expunerea continuă la zgomot pe termen lung poate interfera cu sistemul nervos central și cu creierul, crescând probabilitatea de a dezvolta boli de inimă, accident vascular cerebral, demență și declin cognitiv.
“Deci, potențial, expunerea la zgomot în copilărie ar putea afecta sistemele de memorie și sănătatea mintală la vârsta adultă”,
spune Dumontheill.
Zone fără mașini
Cea mai bună modalitate de a proteja copiii de zgomotul excesiv este reducerea traficului în jurul școlilor, spune Foraster. Un design urban mai bun, cum ar fi separarea școlilor de drumurile aglomerate și adăugarea de parcuri și spații verzi în jurul zonelor școlare ar putea, de asemenea, îmbunătăți mediul de învățare pentru copii, spune ea.
Barcelona încearcă să facă acest lucru prin amplasarea școlilor în așa-numitele “superilles” sau superblocuri, care sunt mici cartiere închise traficului și pline de spații verzi unde oamenii pot face mișcare sau se pot întâlni.
Introdus pentru prima dată în 1993, acest concept de design urban vizează reducerea poluării atmosferice și fonice, acordând prioritate bicicliștilor și pietonilor în fața mașinilor, precum și locurilor de joacă și copacilor în fața locurilor de parcare. S-a demonstrat că superblocurile reduc poluarea fonică și a aerului în cartierele rezidențiale din Barcelona. Crearea superblocului San Antoni a redus nivelul mediu de zgomot în timpul zilei cu 3,5 decibeli, o reducere de 5,2 %, conform datelor colectate pe parcursul unui an de senzori și sonometre și compilate într-un raport din 2021. De asemenea, a contribuit la reducerea poluării aerului.
“Superblocurile contribuie cu siguranță la reducerea poluării aerului și a expunerii la zgomot”,
spune Foraster.
“Ele contribuie la reducerea traficului general, făcând utilizarea mașinilor mai puțin atractivă și promovând un oraș mai pietonal.”
Barcelona intenționează să creeze 503 superblocuri până în 2030, ca parte a planului său de mobilitate urbană, care urmărește să transforme una din trei străzi în spații verzi cu trafic redus și să se asigure că 80% din toate călătoriile din oraș evită mașinile și se fac pe jos, cu transportul public sau cu bicicleta. Orașe din întreaga lume, precum Buenos Aires, Viena, Los Angeles și Bogota, urmează exemplul Barcelonei prin punerea în aplicare a superblocurilor.









