Italia și Spania riscă austeritatea în cursa pentru neutralitatea climatică
Un nou studiu publicat ieri (16 septembrie) sugerează că Italia și Spania s-ar putea confrunta cu niveluri mai ridicate de austeritate ca urmare a investițiilor publice menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale Europei cu 90% până în 2040, potrivit Euronews.
Grupul de reflecție Agora Energiewende a afirmat că tranziția energetică ar putea implica o creștere de 2% a economiei europene până în 2040, legată de investițiile ecologice. Cu toate acestea, după ce a analizat circumstanțele specifice ale Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Spaniei, studiul a semnalat provocările specifice cu care se confruntă țările mediteraneene din cauza nivelului ridicat al datoriilor acestora.
În ciuda efectului economic general pozitiv prevăzut în analiză, este probabil ca nivelul datoriilor țărilor puternic îndatorate să crească în continuare dacă guvernele nu pun în aplicare măsuri suplimentare de austeritate.
„Statele membre ale UE ar trebui să înceapă să evalueze și să abordeze riscurile fiscale legate de tranziție în cadrul analizelor de sustenabilitate a datoriei și al planurilor bugetare naționale”, a sugerat Agora, menționând că guvernele UE nu se pot baza doar pe veniturile din taxarea carbonului pentru a-și finanța programele de investiții în domeniul climei.
Matthias Buck, directorul Agora, a declarat că veniturile din vânzarea cotelor de emisii de CO2 vor începe să scadă la mijlocul anilor 2030, pe măsură ce baza de impozitare a combustibililor fosili se va diminua, subliniind importanța finanțării UE pentru climă în următorul buget al UE.
„Cofinanțarea de către UE a investițiilor naționale în domeniul climei, de exemplu în clădiri și în transportul nepoluant, reduce necesitatea ca guvernele să aleagă între sustenabilitatea fiscă și cea de mediu”, a declarat Buck.
Investiții de cel puțin 462 de miliarde de euro, corespunzând la 2,7% din producția economică a UE, vor fi necesare în fiecare an pe parcursul acestui deceniu, estimează Agora, reluând sume la fel de mari citate în recentul raport Draghi privind competitivitatea și tranziția energetică.
Aceste nevoi de investiții vor crește la 3,3% sau 564 de miliarde de euro în anii 2030, înainte de a scădea din nou, ponderea investițiilor publice corespunzând anual la aproximativ 1,1% din PIB-ul UE, potrivit studiului.
Investițiile în domenii precum tehnologiile curate, infrastructura net-zero și renovarea clădirilor ar consolida industria prelucrătoare din UE, ar crea noi locuri de muncă și ar promova convergența economică între Europa de Vest și Europa de Est, notează Agora, îndemnând blocul comunitar să asigure o finanțare continuă la nivelul UE după 2026, când se va încheia un program al UE de protecție a cetățenilor mai săraci în timpul tranziției.
Dar apelul pentru creșterea finanțării vine în urma unei anchete a Curții de Conturi Europene (CCE), care săptămâna trecută a denunțat utilizarea necorespunzătoare a fondurilor ecologice, afirmând că mai multe țări ale UE au supraestimat costul proiectelor climatice și au contabilizat greșit sumele reale cheltuite.
Luke Haywood, manager de politici pentru climă și energie în cadrul BEE, a declarat că, dacă Comisia Europeană nu își asumă responsabilitatea de a se asigura că resursele plătite sunt utilizate în scopul declarat, acestea vor continua să finanțeze proiecte care nu sunt în conformitate cu obiectivele politicii privind clima și natura.
„Monitorizarea este de o importanță critică, deoarece multe dintre problemele citate în acest raport [al Curții de Conturi Europene] au apărut cel puțin parțial din cauza lipsei de supraveghere la nivelul UE și a lipsei capacității de a face acest lucru la nivel regional și local”, a declarat Haywood pentru Euronews, sugerând că resursele pentru a acoperi capacitatea administrativă la nivel local, pentru a asigura o supraveghere adecvată a proiectelor, ar trebui să fie incluse încă din stadiul de inițiere a proiectelor.








