#LecțiadeEconomie | Toți se simt în burnout? Generația Z suferă de altceva: sindromul boreout

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Sindromul boreout este opusul sindromului burnout (tratat separat într-un alt episod al Lecției de Economie) și îi afectează pe cei care nu simt că sunt solicitați suficient la locul de muncă și astfel devin plictisiți și dezinteresați.

Se spune că recompensa unui loc de muncă unde ne facem bine treaba este oportunitatea de a face mai mult. Este adevărat că a avea un loc de muncă este un privilegiu, dar acest lucru nu înseamnă că suntem scutiți de probleme. Există o serie de factori legați de job care pot duce la depresie, anxietate și nemulțumire. Una dintre aceste probleme este sindromul boreout, un antagonist al sindromului burnout.

Sub umbrela #LecțiadeEconomie, aducem în atenția publicului AFACERI.news concepte, doctrine, termeni, principii economice, evenimente celebre care și-au pus amprenta asupra economiei de-a lungul timpului. Sau cel puțin de la Adam Smith încoace. Așteptăm sugestiile Dvs. pentru viitoarele teme pe care le doriți abordate în #LecțiadeEconomie. Ne găsiți pe site, pe Facebook, X/Twitter și Bluesky.

Sindromul burnout (tratat pe larg în episodul de AICI) are legătură cu suprasolicitarea și apare la persoanele care lucrează excesiv și suferă de anxietate și stres emoțional. Ele sunt supuse la o epuizare mentală extraordinară și acest lucru, la rândul său, produce anxietate și panică. În antiteză, sindromul boreout (concept apărut într-un studiu din 2007) se bazează pe sentimentul de plictiseală cauzată de lipsa împlinirii așteptărilor legate de locul de muncă, apărând când nu suntem solicitați îndeajuns. Acest lucru duce la plictiseală și la dezinteres față de muncă.

Ce este sindromul boreout?

Sindromul boreout este un fenomen care, la prima vedere, poate părea complet inofensiv: să muncească foarte puțin și să aibă responsabilități mărunte reprezintă o combinație la care mulți oameni visează, mai ales cei extrem de ocupați la serviciu, care abia au timp să respire și ar avea nevoie să încetinească ritmul.

Ceea ce mulți oameni nu știu este că această situație ajunge să îi afecteze negativ pe cei care o experimentează. Lipsa obiectivelor și prezența dezinteresului pentru activitatea desfășurată la serviciu fac loc curând frustrărilor, provocând depresie pe termen lung, apatie și probleme de concentrare. Această senzație cronică poate decurge dintr-o varietate de motive: lipsă de planificare, acapararea celor mai interesante sarcini de către alți colegi, supracalificarea sau limitările impuse de conducere atunci când angajatul încearcă să inoveze.

Mulți profesioniști nu simt că munca lor este recunoscută sau evaluată corect de către superiorii lor. Acest lucru îi face să se gândească la faptul că, indiferent cât de mult încearcă, nimic nu se va schimba, de fapt, la locul de muncă. Lipsa de pregătire a angajaților poate avea, de asemenea, o influență, și ei sfârșesc prin a avea senzația că sunt inutili și că nu-și fac treaba pe cât de bine ar putea.

Și locurile de muncă bazate pe sarcini monotone favorizează acest tip de situație, precum liniile de asamblare. A face aceeași muncă repetitivă timp de mai multe ore la rând, cu aproape nicio variație, nu este doar plictisitor, ci poate deveni și contraproductiv.

Cum poate fi prevenit și tratat sindromul boreout?

Sindromul boreout poate fi prevenit atât timp cât companiile iau măsurile adecvate. Buna sănătate mentală a angajaților este esențială pentru ca aceștia să își îndeplinească sarcinile corespunzător. Ignorarea nevoilor angajaților, subestimarea lor și neacordarea atenției sugestiilor pe care le au înrăutățesc mediul de lucru.

Dacă angajatorul nu intervine, angajații înșiși ar trebui să caute alternative în afara orelor de lucru, precum:

Activități de relaxare

Fiecare persoană ar trebui să învețe să-și separe viața de la serviciu de viața privată. Pentru că toți avem nevoie de bucurie în viețile noastre, la sfârșitul zilei e indicat să ne deconectăm și să desfășurăm activități care ne plac și ne motivează: ieșiri cu prietenii, citit, sport etc. Nu se recomandă apelarea la alternative nocive, cum ar fi consumul exgerat de alcool.

Apelarea la un terapeut

Dacă simți că ai nevoie de ajutor profesionist, vorbește cu un psiholog, care să te asculte și să-ți indice tehnici de relaxare. Nu trebuie să-ți fie teamă sau rușine să ceri ajutor: uneori, câteva ședințe sunt mai mult decât suficiente pentru a lămuri lucrurile.

Realizarea unei liste cu obiective pe termen scurt și lung poate fi de folos. Gândește-te serios la ce ai vrea să obții într-un timp scurt și apoi la obiectivele pe termen lung, după care ia deciziile necesare pentru a obține ceea ce dorești. Nu uita că efortul și perseverența merg întotdeauna mână în mână cu norocul, deci ai grijă să nu ratezi ocaziile care îți apar în cale.

O discuție cu superiorii

Dacă observi că superiorii tăi nu sunt conștienți de situația în care te afli, ia în considerare o discuție cu ei. Poate că dacă îți expui cu calm punctul de vedere, vor asculta și vor căuta să facă modificări. Dacă nu, cel puțin ai încercat. Ca următor pas, poți să cauți un job care să te motiveze mai mult sau, dacă simți că ai putea face mai multe în alt domeniu, să cauți cursuri pentru a te pregăti pentru o schimbare de carieră.

Ascultați podcastul #LecțiadeEconomie AICI, pe Spotify sau pe afaceri.live

Episoade podcast anterioare:

#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albastre” și de ce sunt stigmatizați angajații blue collars?

#LecțiadeEconomie | Cine sunt “gulerele albe” din piața muncii? Totul despre lucrătorii white collars