Traseul politic al noului premier Ilie Bolojan: de la consilier local în Aleșd la Palatul Victoria

Ilie Bolojan este una dintre cele mai atipice figuri din politica românească post-decembristă, un lider care a urcat treaptă cu treaptă în ierarhia administrativă și politică, fără a-și schimba partidul și fără a apela la retorici populiste. În partid încă din 1993, când PNL era în opoziție în timpul regimului Iliescu, Bolojan a crescut în umbra funcției, dar și prin forța reformelor pe care le-a impus, uneori cu prețul popularității, transmite EVZ.ro

Ilie Bolojan, consirier local la Aleșd

Cariera sa politică începe modest, ca simplu consilier local în Aleșd, pentru ca mai apoi să devină consilier județean, prefect al județului Bihor și, ulterior, secretar general al Guvernului în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu.

A fost prima funcție națională care l-a adus în atenția publicului, în special printr-o măsură radicală, dar simbolică: a scos toate televizoarele din birourile Palatului Victoria, acuzând lipsa de eficiență a angajaților care preferau privitul știrilor muncii.

Însă adevărata sa amprentă în administrație s-a simțit la Oradea, oraș pe care l-a condus timp de 12 ani, începând cu 2008. A fost ales din primul tur și, deși la un moment dat avea doar 15% în sondaje, a câștigat un al doilea mandat cu 66%, iar pe al treilea cu peste 70%. Secretul?

Schimbările făcute de noul premier la Oradea

O reformă drastică a administrației, reducerea cu 30% a angajaților din primărie și o absorbție record de fonduri europene – peste 550 de milioane de euro investiți în dezvoltarea orașului.

Politica sa a fost una duală: stimulente pentru cei care contribuiau la modernizarea orașului și penalizări pentru cei care o împiedicau.

A încurajat reabilitarea clădirilor istorice prin scutiri de taxe, dar a impus și supra-impozitări de 500% pentru cei care își neglijau proprietățile.

În 2020, a preluat conducerea Consiliului Județean Bihor, unde a aplicat aceeași rețetă de reformă. A dat afară 40% din personalul administrativ și a menținut ritmul de atragere a fondurilor externe.

În 2024, a câștigat un nou mandat cu 57%, consolidând PNL Bihor ca cea mai votată filială liberală din țară.

Ascensiunea sa în politica națională s-a accelerat după eșecul lui Nicolae Ciucă la prezidențiale, când a devenit lider interimar al PNL. A urmat apoi alegerea sa ca președinte al Senatului, funcție din care a tăiat 147 de posturi și a economisit anual 3,5 milioane de euro pentru bugetul de stat.

În februarie 2025, în urma demisiei lui Klaus Iohannis, Bolojan a devenit președinte interimar al României. A fost primul lider care a desecretizat cheltuielile cu deplasările externe ale fostului șef de stat, dezvăluind o sumă colosală: 23 de milioane de euro.

Ilie Bolojan a refuzat să candideze la președinție

În ciuda presiunilor de a candida la alegerile prezidențiale, Bolojan a refuzat, invocând stabilitatea coaliției de guvernare și respectarea promisiunilor politice.

După ce Crin Antonescu, candidatul susținut de coaliție, a pierdut, alianța PSD-PNL-UDMR s-a destrămat. Bolojan l-a susținut deschis pe Nicușor Dan, care avea să câștige președinția.

Astăzi, Bolojan este premierul României, în baza unei rotații agreate politic, care îl va menține la Palatul Victoria până în primăvara lui 2027.

Ilie Bolojan rămâne un exemplu rar în politica românească: un om de administrație care a demonstrat că reformele pot aduce rezultate concrete, chiar și cu costuri politice mari.

Într-o scenă politică dominată de compromisuri și promisiuni nerespectate, Bolojan a ales consecvența, disciplina și transparența. Rămâne de văzut dacă aceste calități vor reuși să reziste și în cea mai complexă funcție executivă a statului.