Bruxelles-ul ia în calcul introducerea unei taxe europene pe tutun, pentru a-și rotunji bugetul
Comisia Europeană ia în considerare introducerea unei taxe pe tutun ca posibilă nouă sursă de venit pentru următorul buget pe termen lung al UE, potrivit unui document guvernamental german consultat de publicația paneuropeană Euractiv și de News.ro.
O menţiune discretă într-un raport al Biroului German de Relaţii Internaţionale din Bruxelles adresat Parlamentului face referire la o nouă idee de a genera fonduri pentru Uniunea Europeană – una care ar putea stârni reacţii puternice din partea industriei tutunului.
Raportul se referă la primul pachet al Comisiei pentru următorul Cadrul Financiar Multianual (CFM).
”Pot fi explorate noi surse de resurse proprii, precum taxele pe deşeuri electronice sau tutun”,
se arată în document.
”Resursele proprii” se referă la principalele surse de venit care finanţează bugetul anual al UE. În prezent, majoritatea provin din contribuţiile statelor membre şi din taxele vamale.
Totuşi, având în vedere nevoia de cheltuieli suplimentare pentru noi priorităţi, precum apărarea, Bruxelles-ul caută activ surse suplimentare de venituri.
Taxa pe tutun: soluţia bugetară a Bruxelles-ului? România spune ”nu”
Documentul confirmă informaţii anterioare ale Euractiv, conform cărora comisarul UE responsabil cu taxarea, Wopke Hoekstra, susţine creşterea taxelor pe tutun pentru a sprijini bugetul UE, întrucât executivul european preferă să nu suprasolicite Sistemul de Comercializare a Emisiilor (ETS).
Luna trecută, Euractiv a publicat în premieră proiectul de propunere al Comisiei pentru revizuirea Directivei privind Accizele la Produsele din Tutun (TED), care sugera o creştere de 139% a taxei pe ţigări. O consultare interservicii pe marginea propunerii TED este aşteptată pe 15 iulie, iar propunerea oficială urmează să fie prezentată în toamnă.
Statele membre UE taxează deja ţigările prin accize şi TVA. Însă nu este clar dacă Comisia doreşte o taxă suplimentară la nivelul UE pe tutun, care, asemenea ETS, ar direcţiona veniturile direct în bugetul UE.
Lobby-ul tutunului a avertizat deja că majorarea taxelor pe produsele sale ar alimenta piaţa neagră şi ar reduce veniturile naţionale, subminând astfel eforturile de a direcţiona fonduri către următorul buget pe termen lung al blocului.
Din punct de vedere politic, revizuirea TED va întâmpina provocări semnificative, deoarece este necesară aprobarea unanimă a tuturor statelor membre pentru a fi adoptată. Grecia, Italia, România şi Bulgaria s-au opus ferm revizuirii TED, însă, dacă măsura va fi legată de propunerea pentru viitorul buget al UE, dinamica politică s-ar putea schimba.
”Este o modalitate de a forţa statele membre să crească taxele pe tutun fără a revizui TED”,
a declarat pentru Euractiv o sursă familiarizată cu politica privind tutunul.
Biroul lui Hoekstra nu a răspuns solicitării Euractiv privind includerea taxei pe tutun în propunerea Comisiei.
Prima reacție: Suedia respinge ferm ideea
Creşterea taxelor pe tutun şi produsele din tutun la nivelul întregii Uniuni Europene ar fi ”complet inacceptabilă”, a declarat, joi dimineața, ministrul suedez de finanţe, Elisabeth Svantesson, pentru Euractiv.
Într-o postare pe rețeaua X, Svantesson a spus că propunerea va duce la ”o creștere foarte semnificativă a impozitelor pe snus” și că, în viziunea Comisiei, veniturile fiscale ”ar urma să meargă direct către UE și nu către Suedia”.
Ea a spus că a ridicat problema cu comisarul pentru climă, emisii net zero și dezvoltare curată, Wopke Hoekstra, care are responsabilitate și pentru chestiuni fiscale la nivelul UE, acesta angajându-se să continue să sprijine snusul suedez.
Suedia s-a poziționat ca model european în ceea ce privește reducerea daunelor cauzate de consumul de tutun, lăudându-se cu o rată a fumatului (tradițional, cu tutun ars) de doar 5% și cu o scădere a numărului de cancere legate de efectele fumatului.
Activiștii din domeniul sănătății publice și unele țări precum Belgia avertizează însă că pliculețele cu nicotină cunoscute drept ”snus” pot acționa ca o poartă de acces către dependența de nicotină, în special în rândul utilizatorilor mai tineri. Studiile independente pe termen lung privind efectele lor asupra sănătății rămân încă limitate.








