Euro-alegeri: câteva consecințe asupra principalelor politici economice ale Europei
Partidele populiste și cele de extremă dreapta ar putea avea o pondere mai mare decât până acum în elaborarea politicilor la nivelul Uniunii Europene în următorii cinci ani, după ce rezultatele preliminare ale alegerilor europene sugerează o redesenare a peisajului parlamentar de la Strasbourg, notează CNBC într-o amplă analiză a consecințelor episodului electoral european asupra politicilor economice viitoare ale blocului comunitar.
Avansurile obținute de naționaliștii din grupul Identitate și Democrație (ID), precum și pierderile de mandate ale Verzilor, ar putea lăsa partidele centriste la mâna dreptei în cazul unor voturi cruciale care vor avea loc în viitorul Parlament European (PE).
În precedenta legislatură, PE a fost dominat de o majoritate puternică a partidelor de centru, care de obicei votează împreună asupra principalelor dosare și își asigură astfel majoritățile necesare în legislativul de 720 de locuri. Încă o dată, Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, este văzut drept câștigător al celor mai multe mandate parlamentare și, astfel, își va păstra prima voce în PE.
Totuși, eventuala coaliție centristă condusă de PPE ar putea depinde acum de sprijinul Conservatorilor și Reformiștilor europeni (ECR) pentru adoptarea legilor principale, aceștia din urmă putând primi pârghii suplimentare de putere și statutul de ”jucători-cheie” în negocierea politică.
Grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID) s-ar putea simți încurajat să exercite presiuni mai mari asupra grupurilor mainstream, pentru a-și modifica poziția cu privire la numeroase chestiuni litigioase și cu potențial de controversă.
Armida van Rij, cercetător senior pentru Programul Europa din cadrul thinktank-ului britanic Chatham House, a declarat pentru CNBC că influența extremei drepte ”se face deja simțită” în UE, dar că rezultatele alegerilor ar putea avea drept efect schimbări de politici europene și o ”frână” pentru noul Parlament.
Marile teme europene și posibila lor soartă în viitoarea legislatură
Politicile de imigrare
Imigrația va rămâne pe primul loc și în centrul agendei politice a viitorului Parlament, partidele de dreapta urmând să pledeze pentru o securitate sporită a frontierei și o poziție mai dură cu privire la sosirile din afara UE.
Cu toate acestea, aplicarea unei asemenea legislații se va lovi de diviziunile între nord și sud cu privire la cea mai credibilă și eficientă strategie.
”Deși există un consens cu privire la necesitatea de a reduce imigrația din țări terțe în blocul comunitar, dezacordurile cu privire la mecanismul prin care s-ar putea realiza lucru vor persista”, au scris analiștii Verisk Maplecroft Mario Bikarski și Laurent Balt, într-un raport de cercetare.
Agenda verde
Politicile climatice, care au fost deja supuse unei presiuni pe fondul unei crize a costului vieții și al unei creșteri economice destul de slabe, s-ar putea confrunta cu noi voturi împotrivă.
Adoptarea ”Green Deal” – programul emblematic al UE de neutralitate a emisiilor de carbon – este acum expusă unui ”risc real”, potrivit Amindei van Rij, Parlamentul European putând fi nevoit să renunțe sau să atenueze unele propuneri îndrăznețe, pentru a liniști vocile de la dreapta eșichierului politic.
Și în ce privește politica agricolă este probabilă renunțarea la unele restricții, după protestele în serie ale fermierilor de la începutul acestui an.
În plus, planurile de aplicare a interdicției privind vânzarea de noi vehicule cu motor cu ardere internă până în 2035 ar putea fi, la rândul lor, abandonate, mai cred analiștii.
Pe de altă parte, blocul comunitar ar putea să-și schimbe accentul pus până acum pe energia regenerabilă către susținerea aprovizionării cu energie mai ieftină, susținând planuri pentru construirea mai multor centrale nucleare sau încurajând fracking-ul (fracturarea hidraulică) pentru producția de hidrocarburi, scriu analiștii americani de la Citi.
Sprijinul pentru Ucraina
Sprijinul pentru Ucraina va fi un alt subiect fierbinte de dezbateri, pe fondul legăturilor dintre unele state membre ale UE cu Rusia.
Europarlamentarul olandez Dorien Rookmaker, a declarat pentru CNBC că nu se așteaptă să vadă o schimbare majoră de poziție în viitorul Parlament, adăugând că ”cred că este în interesul Europei să mențină pacea pe continent”.
Cu toate acestea, problema apărării comune europene – și a modului în care este finanțată – va fi un subiect cu adevărat fierbinte, în special pe fondul discuțiilor despre un buget comun de apărare al UE.
”Unele dintre partidele de extremă dreaptă și extremă stângă din Europa au legături strânse cu Rusia și China, ceea ce le-ar putea convinge să obstrucționeze alocarea mai multor fonduri pentru apărare. Însă tot ei se opun și influenței SUA în Europa, ceea ce i-ar putea face să susțină o arhitectură de apărare mai concentrată pe resursele proprii europene”, au scris analiștii Citi.
Strategia industrială
Strategia industrială a UE s-ar putea schimba, pe măsură ce blocul comunitar dorește să își crească independența industrială – renunțând atât la proiecte cu SUA, cât și cu partenerul comercial-cheie China.
Blocul european va continua probabil să se concentreze pe industriile de înaltă tehnologie și cu componentă ecologică, luând o poziție tot mai dură față de importurile din China.
”Este probabil ca viitoarea Comisie și Parlamentul să continue tendința de protecționism și intervenție sporită în industriile strategice, deși UE va rămâne o economie deschisă, dependentă de comerț”, opinează analiștii Citi.
O nouă extindere a UE
De asemenea, extinderea UE s-ar putea confrunta cu noi frâne, pe fondul unei prezențe eurosceptice mai mari în viitorul Parlament.
”Politicile UE în ceea ce privește extinderea vor rămâne în vigoare, cel puțin pe hârtie. Doar că voința politică slabă și politicile interne cu componentă naționalistă din multe state membre vor împiedica probabil acceptarea de noi membri în timpul mandatului viitoarei Comisii. Acest lucru, împreună cu progresul lent în negocierile de aderare cu toate statele candidate, s-ar traduce prin faptul că UE ar putea rămâne un bloc comunitar cu doar 27 de membri până în 2029”, scriu Bikarski și Balt în raportul citat.
Totul depinde de modul în care ”extrema dreaptă se va organiza pentru a-și afirma influența”, a adăugat van Rij de la Chatham House.









