Autostrăzi în pericol: 6,3 mld. EUR din PNRR, aproape de a fi pierduți, din cauza întârzierilor

Proiecte de circa 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi îndeplinite până în august 2026, din perspectiva analizelor tehnice sau din cauză că nu îndeplinesc procedurile, ar putea rămâne fără finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat marți Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), citat de Agerpres. Printre acestea se numără unele segmente din autostrăzile A7 și A8.

Pe de altă parte, Pîslaru a dat asigurări că România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă, deoarece la acest moment nu există un risc să avem proiecte care să nu poată fi îndeplinite până în august 2026.

Ministrul de resort a mai spus că sunt segmente din autostrăzile A7 și A8 care au fost scose din PNRR, având în vedere unele dificultăți în licitații, iar acum sunt căutate surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare.

Pîslaru a mai explicat că noul Guvern a găsit o situație problematică la preluarea mandatului, cu proiecte în valoare de 7,8 miliarde euro pentru care nu existau justificări tehnice că pot fi îndeplinite în termenul limită.

După o analiză detaliată, coordonată de premierul Ilie Bolojan, s-a constatat că aproximativ 6,3 miliarde euro din proiecte nu mai pot fi realizate din cauza întârzierilor acumulate de fostele guverne sau a nerespectării procedurilor.

Ca atare, explică Pîslaru, din totalul de 15 miliarde euro reprezentând împrumuturile din PNRR, ar rămâne în program circa 8,7 miliarde euro.

Ministrul Dragoș Pîslaru a făcut declarațiile într-o conferință de presă, la Palatul Victoria, despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după o întâlnire cu directorul general al Comisiei Europene și cu Comitetul Interministerial de Coordonare al PNRR.

Ministrul a precizat că măsurile legate de reziliență se referă, în principal, la proiecte privind medicina de urgență pe care MAI le-a propus pentru a fi integrate într-un pachet adițional de 540 de milioane euro.

”Și poate un proiect nou, vital, este proiectul de instrumente financiare, unde discutăm de o injecție potențială cu Banca pentru Investiții și Dezvoltare. Deocamdată nu putem estima suma despre care discutăm pentru că sunt niște proceduri, printre care procedura de verificare a băncii, dar în orice caz, pot confirma că discuțiile sunt demarate și că vom avea instrumente financiare, evident, dacă îndeplinim toată partea procedurală”,

a menționat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit acestuia, luni, în ședința de guvern, a fost agreat între miniștrii coordonatori pe investiții un pachet de 2,54 miliarde de euro în câteva domenii cheie.

”Avem confirmarea faptului că România nu va pierde niciun euro din componenta non-rambursabilă. Acest lucru a fost revalidat și la Bruxelles săptămâna trecută și revalidat inclusiv în discuțiile pe care le-am avut acum, când delegația Comisiei Europene a venit în România. O să avem doar niște mici ajustări, dar nu există în acest moment vreun risc să avem proiecte care să nu poată fi îndeplinite până în august 2026 pe toată componenta nerambursabilă”,

a afirmat Pîslaru.

Fără a intra în detalii, ministrul s-a referit la investiții pe componenta nerambursabilă în domenii precum ”școlile verzi”, infrastructura universitară, transformarea digitală a administrației publice centrale, energie, ”hidrogen verde”, producția de baterii etc., unde proiecte inovative au avut întârzieri și la care parțial s-a renunțat, dar care au fost repuse pe masa negocierilor.

De asemenea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a mai referit și la proiectele de mediu, cum ar fi cele legate de sistemele apă-canal, împăduririle adiționale, sau la cele ale Ministerului Sănătății privind centrele comunitare integrate, cabinetele de planificare familială și de recuperare, la cele cinci spitale agreate și de Comisia Europeană ce ar putea fi finalizate până în august 2026, la care s-ar mai putea adăuga încă șapte unități spitalicești.

Pîslaru a precizat că, în discuția cu reprezentanții Comisiei Europene, ministerele de linie au adus argumentele pentru care aceste investiții sunt fezabile.

Săptămâna viitoare ar putea avea loc ultimele discuții tehnice cu Comisia Europeană cu privire la PNRR ”pe cele două componente, de grant și de împrumut”, ministrul susținând că este foarte importantă simplificarea jaloanelor și a țintelor din PNRR.

”Planul nostru a fost unul dintre cele mai stufoase, cu peste 500 de jaloane și ținte. În acest moment mai sunt vreo 378 și discutăm de o reducere semnificativă a țintelor intermediare, simplificare a descrierilor, lucruri care sunt în linie de altfel. Din perspectiva calendarului, a rămas în continuare în picioare ca până la sfârșitul lunii iulie să trimitem un «cover» neutru cu privire la forma revizuită a PNRR, astfel încât să ne încadrăm în termen până la sfârșitul anului și se putem primi suma aferentă cererii de plată IV, la care deja vom lucra imediat după terminarea discuțiilor, în luna iulie”,

a menționat ministrul.

Potrivit acestuia, România trebuie să-și recâștige încrederea partenerului european.

”Cea mai importantă constatare este resetarea modului în care Comisia Europeană lucrează cu noi și ideea aceasta de a reconstrui încrederea pentru că au fost multe lucruri pe care le-am promis și nu s-au făcut de guvernele anterioare. Este foarte important că vom salva o parte din proiectele care erau considerate «moarte» când a venit acest guvern. Este un proces în negociere, dar cu siguranță vom avea o actualizare spre sfârșitul săptămânii viitoare, când deja ar trebui să știm care este forma PNRR”,

a mai spus ministrul.

El a adăugat că România a arătat că are ”curajul instituțional” de a recunoaște întârzierile în implementarea PNRR sub fostele guvernări și că o serie de proiecte nu pot fi duse până la capăt.

”Comisia Europeană nu dă «To Do List». Comisia Europeană nu impune lucruri. Comisia Europeană doar constată și urmărește respectarea legislației comunitare. În speță, constată întârzierile avute de România, că nu am adus argumente tehnice pentru a demonstra că proiectele se mai pot fi îndeplinite până în august 2026 sau constata că au fost probleme legate de achiziții publice sau de proceduri care fac ca, prin nerespectarea regulamentului și a condițiilor PNRR, proiectele să nu mai fie eligibile”,

a explicat ministrul.

Acesta a precizat, totodată, că Guvernul caută surse alternative de finanțare, din componenta națională bugetară, pentru proiectele prioritare, cum ar fi segmentele de autostradă din A7 și A8, care nu mai sunt prinse în PNRR.

”Deja am vorbit cu Ministerul de Finanțe, cu Ministerul Dezvoltării, vom avea un mecanism de prioritizare și de găsirea surselor alternative de finanțare. Avem politica de coeziune, avem fondul de modernizare, avem Banca Europeană de Investiții”,

a mai afirmat Pîslaru.