Nestlé pierde monopolul asupra designului capsulelor Nespresso. Istoria celor mai dorite doze de cafea
Designul capsulelor de cafea de la Nespresso nu mai este protejat nici în Benelux: concurenților li se permite să comercializeze capsule care se potrivesc în aparatele mărcii de cafea, potrivit Retail Detail. Fapt care se întâmplă deja de ceva vreme și pe rafturile magazinelor din România. Capsulele Illy, Davidoff, Lavazza, Costa Coffee sau chiar mărci proprii ale retailerilor Lidl sau Auchan au loc locul celebrelor capsule Nespresso.
Nestlé, proprietarul Nespresso, își pierde monopolul asupra capsulelor pentru aparatele de cafea Nespresso în urma unei hotărâri a Curții de Apel din Bruxelles. Compania a înregistrat designul tridimensional al capsulelor, însă concurenții Mondelez și Kraft s-au angajat într-o luptă juridică împotriva acestei protecții juridice încă din 2013: Legislația europeană interzice unei întreprinderi să obțină un monopol bazat pe caracteristici tehnice.
Tribunalul Comercial din Bruxelles anulase deja protecția, iar acum Curtea de Apel urmează această decizie, scrie ziarul economic De Tijd. Concurenții își pot introduce acum propriile capsule pe piață.
“Cu tot respectul, nu suntem de acord cu evaluarea instanței. Analizăm hotărârea în detaliu și luăm în considerare opțiunile noastre legale”,
a declarat Nestlé.
La nivelul mai multor țări europene, inclusiv România, Nestle a pierdut treptat monopolul asupra designului capsulelor sale Nespresso după ce patentul lor a început să expire din 2012.
Patente valide din 1992 au început să expire după 20 de ani, iar ultimele piese Vertuo devin libere de orice acoperire exclusivă și pot fi utlizate de orice marcă de cafea începând cu 2030. Practic tot avantajul exclusivității Nestle asupra capsulelor se stinge încet și sigur. Asta înseamnă că Nespresso moare? Nici vorbă!
Istoria monodozelor de cafea în capsula futuristă
1975, Roma. Eric Favre, angajat al companiei elvețiene Nestlé, descoperă întâmplător un produs revoluționar în domeniul cafelei. Misiunea lui? Să creeze o mașină care să facă legătura între prepararea confortabilă a cafelei acasă și experiența de top a espresso-ului. La urma urmei, cine nu și-ar dori calitatea cafelei de la cafenea fără prețul piperat și abilitățile sofisticate ale barista-ului?
Pe atunci, cafeaua preparată acasă era o alegere dificilă. Fie optai pentru varianta aromată, dar murdară, cu boabe măcinate și un aparat precum presa franceză sau filtrul, fie sacrificai gustul pentru satisfacția imediată a cafelei instant, celebrul “nes”, cu aroma sa discutabilă. Ideea lui Favre trebuia să fie atât delicioasă, cât și extrem de simplă, justificând prețul ridicat.
În timpul unei vacanțe la Roma, Favre a remarcat o cafenea aglomerată lângă Pantheon. O coadă lungă se întindea în afara localului, spre deosebire de magazinele vecine. Care era secretul lor? Înăuntru, barista a dezvăluit un detaliu crucial: spre deosebire de alții care foloseau o singură pompă, aceștia foloseau mai multe pompe. Acest lucru însemna că mai multă apă și aer ajungeau la boabe, ducând la o aromă mai bogată și la mult râvnita cremă (spuma delicioasă de deasupra unui espresso perfect).
Întors în Elveția, Favre s-a apucat să proiecteze o mașină care să reproducă această tehnică.
Sistemele de cafea porționată nu erau chiar o noutate (gândiți-vă la anii ’50), dar nimeni nu le-a dezvoltat cu adevărat. Favre și-a imaginat o lume în care oricine ar putea savura un espresso acasă.
Ideea? O mașină și capsule sigilate umplute cu cafea proaspăt măcinată.
Designul era ingenios. Capsula era perforată cu un ac, permițând trecerea apei fierbinți sub presiune. Pe măsură ce capsula era presurizată, folia se spărgea spre interior, eliberând un espresso perfect – totul datorită infuziei strategice de aer care imita tehnica pompei romane.
Un model de afaceri revoluționar
Modelul de afaceri era, de asemenea, neobișnuit. Nespresso nu respecta regulile obișnuite ale cafenelelor. Statutul lor de marcă exclusivă îi făcea să iasă în evidență. Clienții se simțeau ca și cum ar fi făcut parte dintr-un club secret, creându-și un cont și beneficiind de un tratament regal înainte ca cardurile de fidelitate să devină populare. Nespresso era percepută ca o marcă de lux.
Astfel, au ocolit scena tradițională a supermarketurilor, evitând marjele semnificative impuse de distribuitori (gândiți-vă la 30%!). În schimb, au invadat direct internetul și au deschis propriile buticuri exclusiviste, eliminând intermediarii. Iar această strategie a însemnat intensificarea eforturilor de marketing. Au adus nume mari, precum George Clooney sau Eva Longoria, pentru a promova inegalabilele capsule Nespresso.

Puzzle-uri legate de brevete și probleme cu mărcile comerciale
Nestlé a creat marca Nespresso în 1986. Denumirea este inteligentă, o combinație între Nestlé și Expresso, o caracteristică comună tuturor mărcilor Nestlé, precum Nescafe și Nesquik.
În 1992, compania a depus o serie de brevete, cu scopul de a monopoliza piața cafelei la doză. Planul? Să acapareze piața cu mașinile lor sofisticate și capsulele speciale, ținând concurența la distanță.
Corect, nu? Ei bine, pe aproape…
Pentru că brevetele au o dată de expirare prestabilită: 20 de ani.
Avansăm rapid până în 2012. Tehnologia Nespresso devine proprietate publică, liberă pentru oricine să o folosească.
Iată însă surpriza: concurența nu a stat cu mâinile în sân. Au văzut semnalele și au început să elaboreze propriile soluții cu mult înainte ca brevetele să expire.
Din 2012, piața a fost inundată de imitatori ai Nespresso. Totul datorită unui mic detaliu numit planificare și unei picături de anticipare.
Și ce s-a întâmplat cu dominația Nespresso? Să spunem doar că concentrarea lor exclusivă asupra brevetelor le-a adus un succes modest.
Timpul trece și nici măcar Nespresso nu-l poate opri. Extinderea brevetelor lor era imposibilă, așa că au elaborat un plan diferit: protecția permanentă a mărcii comerciale!
Pare o afacere bună, nu? Ei bine, nu chiar.
Nespresso a dat în judecată un concurent, Dualit, ale cărui capsule erau concepute pentru a funcționa cu mașinile Nespresso și erau chiar ecologice (puncte bonus!). Ce a invocat Nespresso? Încălcarea mărcii comerciale.
Dar judecătorul nu a acceptat acest argument. Nespresso a făcut apel, în speranța de a schimba verdictul. Fără succes. Curtea Supremă elvețiană a respins apelul.
De ce? Pentru că forma unei capsule nu garantează automat protecția mărcii comerciale. Se pare că forma nu este suficientă pentru a transmite consumatorilor mesajul „Nespresso”.
Schimbare strategică
Revenim la strategia Nespresso. Au acaparat piața vânzând propriile espressoare și excluzând capsulele de cafea ale altor producători. Dar când brevetul a expirat, nu numai că au apărut alte mărci de cafea, ci și capsule de ceai și chiar de ciocolată.
Nespresso ar fi putut juca mai inteligent. Ar fi putut să-și licențieze tehnologia sofisticată mai devreme. Acest lucru ar fi însemnat să câștige bani în plus, fără a afecta afacerea cu cafea. În plus, aparatele lor ar fi părut niște minuni multifuncționale, crescând valoarea lor în ochii clienților.
Nespresso a decis să-și schimbe strategia. Acum, puteți cumpăra aparatul direct sau îl puteți achiziționa printr-un plan de leasing cu opțiune de cumpărare. Care este șmecheria? Întreaga sumă a leasingului este convertită în vouchere pentru capsulele lor. Inteligent, nu-i așa? În acest fel, sunteți practic blocat în ecosistemul lor de cafea. Nu este un secret că Nespresso nu se preocupă de marjele din vânzarea aparatelor; toată strategia lor se reduce la profiturile din capsule.









