Colac peste pupăza CSM: Cristi Danileț câștigă la CEDO procesul pe tema sancțiunilor abuzive ale CSM

Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat luni câștig de cauză judecătorului Cristi Danileț în cauza ”Danileț împotriva României” (cererea nr. 16915/21) și a decis că autoritățile române au încălcat articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de exprimare, care include dreptul la opinie și la primirea/comunicarea de informații și idei, fără amestecul autorităților publice, transmite CEDO într-un comunicat citat de Agerpres.

”Hotărârea de azi clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România.

Hotărârea  Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice.

Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public”,

potrivit anunțului făcut de cabinetul de avocatură care l-a reprezentată pe Cristi Danileț.

Echipa de avocați ai fostului judecător a fost alcătuită din avocatele Nicoleta Popescu și Mihaela Ghirca-Bogdan.

Pudibonderiile CSM: ”sânge în instalație” și un articol din Constituție

Cauza s-a referit la o sancțiune disciplinară aplicată judecătorului Cristi Danileț de către Consiliul Superior al Magistraturii după ce acesta a postat două mesaje pe contul său de Facebook.

În 2019, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat pe Cristi Danileț cu reținerea a 5% din salariu pe o perioadă de două luni, pe fondul acuzațiilor potrivit cărora, prin postări pe Facebook, a pătat imaginea și onoare sistemului judiciar și a încălcat obligația de discreție.

De asemenea, CSM a spus că limbajul folosit într-o altă postare a depășit limitele decenței, iar Danileț s-a comportat în mod nedemn de un judecător.

În mai 2020, Curtea Supremă de Casație și Justiție a respins recursul judecătorului Danileţ și a confirmat decizia CSM.

În prima postare, Danileț  distribuia un interviu dat de Claudiu Sandu, pe atunci prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în care acesta denunța în termeni foarte duri asaltul guvernării PSD asupra Justiției. Claudiu Sandu este procurorul membru al CSM care apare și în documentarul Recorder – ”Justiția Capturată”.

Danileț însoțea interviul cu propriul său comentariu:

”Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație: vorbește deschis despre infractori periculoși în libertate, despre ideile proaste ale guvernanților în modificarea legilor Justiției, despre linșajele împotriva magistraților!”

A doua postare a lui Danileț care i-a atras sancțiunea era o citare a articolului 118 din Constituție, care prevede că ”Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului, pentru garantarea democraţiei constituţionale”.

CSM a catalogat postarea drept instigare la revoltă armată.

Ședința publică a avut loc la sediul CEDO din Strasbourg și a fost transmisă în direct pe canalul de YouTube al Curții.

Hotărârea pronunțată de Marea Cameră a CEDO este definitivă și are caracter obligatoriu.

Danileț: ”Nu am solicitat daune morale!”

Marea Cameră a confirmat că sancționarea disciplinară a judecătorului a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public, precum funcționarea justiției și statul de drept. Mai mult, hotărârea stabilește standardul minim obligatoriu pentru toate statele membre ale Consiliului Europei, atunci când reglementează condițiile în care libertatea de exprimare a magistraților poate fi restrânsă.

”Obligația de rezervă există, dar ea nu poate fi transformată într-o interdicție generală de a vorbi, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației”,

a explicat avocata Mihaela Ghirca-Bogdan.

Curtea a subliniat riscul de autocenzură (chilling effect) generat de astfel de sancțiuni, arătând că inclusiv sancțiunile considerate ”minore” pot descuraja magistrații să participe la dezbateri publice legitime.

”A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei”,

a declarat Cristi Danileț.

Cristi Danileț adaugă:

„Nu am solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului acordarea de daune morale pentru încălcarea libertății mele de exprimare. Nu am considerat potrivit ca cetățenii să suporte plata unor daune din bani publici. Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept.”

Judecătorul Cristi Dănileț a fost exclus de trei ori din magistratură de către CSM, pentru opiniile exprimate public, inclusiv pentru postări pe Tik Tok care vizau viața sa privată, însă de fiecare dată a câștigat procesele cu CSM. Fost magistrat la Tribunalul Cluj, Dănileț a părăsit sistemul în ianuarie 2024 pensionându-se la 48 de ani, potrivit Hotnews.ro.

Cronologia cazului, pe scurt

• 2017–2018 – Perioadă de tensiune majoră privind independența justiției, pe fondul modificării legilor justiției și al protestelor magistraților.
• 2019 – Cristi Danileț este sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook:
  • una privind funcționarea justiției și un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care a vorbit public despre probleme din sistem;
  • una privind un subiect de interes general, fără legătură directă cu actul de justiție – numirea șefului Statului Major al Armatei.

Cercetarea disciplinară face parte dintr-un set de 7 cercetări disciplinare demarate împotriva lui Cristi Danileț într-un interval de numai 3 ani.

• 2019 – Inspecția Judiciară îl cercetează disciplinar și dispune exercitarea acțiunii disciplinare pentru încălcarea art. 99 lit.a din Legea nr.303/2004 și sesizează CSM.
• 2019 – Secția pentru Judecători (completul disciplinar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, 6 judecători pentru și 3 împotrivă) îi aplică sancţiunea disciplinară constând în “diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 5 % pe o perioadă de 2 luni” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prev. de art.99 lit.a), cu următoarea motivare:

“…Secţia reţine că opiniile exprimate în spaţiul public de judecător, în afara exercitării atribuţiilor de serviciu, precum şi maniera în care au fost prezentate evenimentele în derulare la acel moment, expresiile insidioase, neadecvate şi chiar indecente folosite în cursul relatării, se circumscriu manifestărilor contrare demnităţii funcţiei, fiind de natură a aduce atingere imparţialităţii şi prestigiului justiţiei”.

• 2020 – Înalta Curte de Casație și Justiție menține sancțiunea aplicată lui Cristi Danileț, cu următoarea motivare “Cu privire la comentariul magistratului vizând un articol publicat pe site-ul ziare.com, întemeiat a apreciat instanţa disciplinară că limbajul folosit depăşeşte cu mult limitele decenţei specifice funcţiei deţinute, care impun sobrietate şi echilibru, de o manieră care să nu prejudicieze imaginea sistemului judiciar.”
• 2021 – Cristi Danileț sesizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând încălcarea libertății de exprimare (art. 10 CEDO) și a art. 8 privind dreptul la viață privată.
• 20 februarie 2024 – O Cameră a CEDO, formată din 7 judecători, pronunță hotărârea în cauza Danileț v. România și constată încălcarea art. 10 din Convenție. Curtea nu reține încălcarea art. 8 privind dreptul la viață privată.
• 2024 – Guvernul României formulează cerere de trimitere a cauzei la Marea Cameră, contestând hotărârea din februarie 2024.
  • În  favoarea reclamantului Forumul Judecătorilor din România a formulat amicus curiae, iar în procedura de la Marea Cameră au mai intervenit asociația britanică Media Defence, CEU Democratic Institute din Ungaria.
  • În favoarea Guvernului României la Marea Cameră au intervenit: Asociația Magistraților din România, AJADO, Transparency International România, FACIAS.
  • Unul dintre reprezentanții guvernului în audierile de la Marea Cameră a fost și judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
• 18 decembrie 2024 – Are loc audierea publică în fața Marii Camere a CEDO, la Strasbourg, în fața unui complet de 17 judecători.
• 15 decembrie 2025 – Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunță hotărârea definitivă, menținând soluția din 2024 și confirmând încălcarea libertății de exprimare a magistratului Cristi Danileț. Hotărârea are efect obligatoriu pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.