Oamenii petrec mai puțin timp citind titlurile ”fake news” decât pe cele ale știrilor reale
Termenul de ”fake news” face parte din vocabularul nostru începând de la alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, iar între timp a devenit o sintagmă întoarsă pe toate părțile. Pe măsură ce cantitatea de știri false aflate în circulație crește tot mai mult, mai ales în Statele Unite, acestea se răspândesc adesea cu rapiditatea unui incendiu. Așa a apărut nevoia verificării faptelor cuprinse în știri și încercarea de a găsi tot felul de alte soluții pentru a-i ajuta pe cititori să navigheze în oceanele știrilor adevărate și false care ne înconjoară.
Un studiu realizat de cercetătorii Universității din Copenhaga și de la Universitatea Aalborg și citat de portalul Help Net Security arată că privirile oamenilor reacționează diferit la titlurile de știri false, respectiv adevărate, concluzia fiind că privirea rămâne mai puțin timp asupra titlurilor de știri false.
Cercetătorii au plasat 55 de subiecți în fața unui ecran pentru a citi 108 titluri de știri, dintre care o treime erau ”fake news”. Subiecților li s-a atribuit o ”pseudo-sarcină”, anume de a evalua care dintre știri li se pare că ar fi fost cea mai recentă. Ceea ce nu știau, era că unele dintre titluri erau false. Folosind tehnologia de urmărire a mișcărilor globilor oculari, cercetătorii au analizat cât timp a petrecut fiecare persoană citind titlurile și de câte ori s-a întors la acel titlu.
”Ne-am gândit că ar fi interesant să vedem dacă există o diferență în modul în care oamenii citesc titlurile de știri, în funcție de natura falsă sau adevărată a știrilor. Acest lucru nu a fost niciodată studiat. Iată, se pare că există într-adevăr o diferență semnificativă din punct de vedere statistic”, spune autorul principal al studiului Christian Hansen, de la Departamentul de Informatică al Universității din Copenhaga.
Un alt membru al echipei de cercetare, Casper Hansen, adaugă: ”Studiul a demonstrat că privirile subiecților au petrecut mai puțin timp pe titluri false și s-au fixat asupra lor ceva mai puțin în comparație cu titlurile știrilor adevărate. Una peste alta, oamenii au acordat titlurilor de știri false o atenție mai mică, în ciuda faptului că nu știau că titlurile erau false.”
Autorii studiului nu pot explica diferențele observate și nici nu se hazardează să facă vreo presupunere, însă nu și-au ascuns surprinderea la aflarea rezultatelor.
Studiul a utilizat rezultatele pentru a crea un algoritm care ar putea prezice dacă un titlu de știre este fals sau adevărat, pe baza mișcărilor globilor oculari, acesta fiind momentan în faza de testare.
Într-un pas următor, cercetătorii ar dori să examineze dacă este posibil să se măsoare aceleași diferențe în mișcările oculare la o scară mai mare, dincolo de situația de laborator – de preferință folosind camere web sau camere de telefon mobil, cu permisiunea de a avea acces la camerele utilizatorilor.
Cei doi autori principali își doresc să afle dacă tehnologia de urmărire a mișcărilor globilor oculari ar putea ajuta în cele din urmă la verificarea veridicității știrilor, în condițiile accesului lor la colectarea de date privitoare la obișnuințele oamenilor de a citi textele/știrile. Datele ar putea proveni de la utilizatorii agregatoarelor de știri sau de la utilizatorii altor surse, precum Feedly sau Google News, precum și de la cei care utilizează rețelele de socializare, ca Facebook sau Twitter, unde volumul de știri false este de asemenea mare.
”Profesioniști din mass-media și organizații care verifică veridicitatea știrilor au nevoie să citească și să acumuleze o mulțime de informații doar pentru a afla ce anume trebuie verificat. Un instrument care să-i ajute să prioritizeze materialul poate fi de mare ajutor”, conchide Christian Hansen.







