Orbán a plecat, dar ghimpii în coaste rămân. Ce lideri continuă să amenințe unanimitatea în UE?
Viktor Orbán, liderul de la Budapesta care și-a făcut un titlu de glorie din atitudinea obstrucționistă pe care și-a etalat-o ani la rând la Bruxelles, pleacă după 16 ani petrecuți la masa Consiliului European. Totuși, Bruxelles-ul nu ar trebui să se aștepte la liniște, pace și unanimități, arată o analiză a publicației POLITICO.eu.
Predarea de ștafetă de la Budapesta vine într-un moment delicat pentru blocul comunitar, care trebuie să obțină consens la nivelul tuturor membrilor pentru a promova politici de sancțiuni internaționale, adoptarea bugetelor sau diverse alte decizii de importanță crucială.
De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a pierdut timpul săptămâna aceasta, după înfrângerea lui Orbán, lansând sugestii privind modificarea regulilor de vot ale UE pentru a evita viitoare blocaje cauzate de necesitatea obținerii unanimității.
De ani de zile, controversatul premier maghiar și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special în ceea ce privește sprijinul UE pentru Ucraina. După înfrângerea zdrobitoare pe care a suferit-o la alegerile de duminică, el va fi în curând înlocuit de Péter Magyar, lider de centru-dreapta care și-a exprimat dorința de a colabora mai strâns cu Bruxelles-ul.
Cea mai răspândită părere la Bruxelles este că victoria lui Magyar va facilita ajungerea la consensul necesar.
”Impresia mea este că modelul politic tranzacțional, care reprezenta un factor perturbator sistemic și structural, s-a prăbușit odată cu înfrângerea drastică a Fidesz”,
a declarat un diplomat UE, care a preferat să se exprime la protecția anonimatului.
Totuși, plecarea lui Orbán nu înseamnă că Ursula von der Leyen – Kievul nici pe atât – ar putea respira ușurați. Consiliul European, unde se întrunesc toți cei 27 de lideri pentru a lua decizii, include încă o serie de potențiali factor perturbatori.
Aghiotantul – Robert Fico
Premierul Slovaciei a fost adesea partenerul fidel de veto al lui Orbán. Blocarea sancțiunilor împotriva Moscovei și respingerea împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat de către UE Ucrainei au fost principalele fire roșii care i-au apropiat. După plecarea lui Orbán, Fico rămâne singurul prieten complice al Kremlinului în UE – poate ultimul.
”Sunt interesat să fiu un jucător constructiv în Uniunea Europeană, dar nu în detrimentul Republicii Slovace”,
declara Fico vara trecută.
Fico a avertizat luna trecută că ar putea respinge ajutorul de 90 de miliarde de euro pentru Kiev în locul lui Orbán, dacă acesta ar fi pierdut alegerile – scenariu în care suntem acum.
Budapesta a blocat timp de luni de zile distribuirea fondurilor convenite la un summit din decembrie, din cauza unei dispute cu Kievul privind oleductul Drujba, prin care era adus petrol rusesc către Europa Centrală, conductă despre care Kievul a transmis că fusese lovită și scoasă din funcțiune tocmai de atacuri ale Rusiei. De partea sa, Péter Magyar a semnalat luni că nu are de gând să continue blocarea ajutorului UE pentru Ucraina.
Întrucât conducta nu este încă operațională — președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că nu va fi reparată până cel mai devreme la sfârșitul lunii aprilie — întrebarea este acum dacă Fico își va duce până la capăt amenințarea de a prelua ștafeta de la Orbán și de a bloca fondurile sau dacă se va alinia politicii Bruxelles-ului.
Anterior, liderul slovac a renunțat de fiecare dată la veto și s-a alăturat declarațiilor și proiectelor comune ale UE în sprijinul Ucrainei.
”Cred că ei [Fico și ceilalți lideri] vor fi conștienți de riscurile și consecințele alegerii unei căi oarecum similare cu a lui Orbán”,
a comentat diplomatul UE citat mai sus.
Miliardarul populist: Andrej Babiš
Premierul de la Praga, un miliardar în vârstă de 71 de ani, supranumit ”Trump al Cehiei”, care guvernează din luna decembrie într-o coaliție alături de extrema dreaptă, a arătat deja unele apucături în stilul lui Orbán.
Babiš a fost singurul lider, alături de Orbán și Fico, care s-a opus împrumutului de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina. De asemenea, el a cerut reducerea sprijinului acordat Kievului, deși, în cele din urmă, a fost nevoit să accepte continuarea inițiativei Cehiei privind munițiile în sprijinul apărării Ucrainei, din motive de tehnică legislativă internă.
Babiš, a cărui coaliție include partidul anti-ecologist al ”Șoferilor”, are în vizor și politicile climatice ale UE – temă preluată, în special, de la colegii săi de coaliție. El a criticat vehement schema de permise de carbon a blocului comunitar, argumentând că aceasta distruge industria cehă.
În loc să se pună de-a latul în legătură cu toate subiectele, este de așteptat ca cehul să se dovedească ”dificil în anumite privințe”, mai ales ”în comparație cu opiniile mainstream, cele ale majorității liderilor europeni”, a mai spus diplomatul UE citat.
Artista pe sârmă: Giorgia Meloni
De când a ajuns la putere acum mai bine de trei ani, șefa guvernului italian practică sistematic mersul pe sârma subțire a pragmatismului în relația cu Bruxelles-ul, încercând să găsească echilibrul fragil dintre politica sa naționalistă de dreapta cu o poziție pro-UE în afacerile internaționale. Aliindu-se cu alți lideri, printre care daneza Mette Frederiksen, Meloni a căutat să înăsprească regulile UE privind migrația. Iar abordarea sa a fost aceea de a căuta consensul, mai degrabă decât de a obstrucționa fără rest și rezerve.
Un alt diplomat UE, care a dorit, la rândul său, să își păstreze anonimitatea, a declarat că Meloni s-a dovedit a fi un politician ”complet diferit” în comparație cu Orbán. Un altul a avertizat, însă, că provine din aceeași familie politică:
”De exemplu, la ultimul Consiliu European, singura persoană care a fost de acord cu Orbán a fost Meloni. E limpede legătura ideologică între cei doi”,
a spus al doilea diplomat, referindu-se la declarația Giorgiei Meloni în fața altor lideri din Consiliu, potrivit căreia a înțeles poziția lui Orbán cu privire la împrumutul pentru Ucraina, la summitul din martie.
Populistul se întoarce: Janez Janša
Fostul premier al Sloveniei, în mai multe rânduri, Janša este un populist de dreapta, auto-proclamat admirator al lui Trump, oricând pus pe ceartă cu presa și cu toți cei care îl deranjează. La alegerile legislative de luna trecută, Janša a pierdut primul loc în Parlamentul de la Ljubljana, într-un deznodământ dramatic, la doar un singur vot.
În contextul negocierilor aflate încă în curs, este deocamdată neclar dacă primele două partide din țară, conduse de actualul premier Robert Golob și de Janez Janša, vor reuși să formeze o coaliție de guvernare.
”Mini-Trump”-ul sloven s-ar alătura clubului populist în creștere în UE, în cazul în care va reuși să se întoarcă la putere.
În ceea ce privește Ucraina, însă, există o diferență notabilă între Janša și Orbán sau Fico: în ciuda faptului că este aliat cu aceștia în alte chestiuni, Janša a susținut aderarea Ucrainei la UE și a vizitat Kievul în 2022, în primele zile ale invaziei la scară largă a Rusiei, pentru a-și arăta sprijinul pentru ucraineni.
Joker-ul: Rumen Radev
Fostul președinte al Bulgariei a demisionat în ianuarie pentru a-și lansa un nou partid cu care să candideze la alegerile parlamentare care vor avea loc chiar duminică, 19 aprilie.
Potrivit unor sondaje recente, tocmai este pe cale să le și câștige, fapt care ar reprezenta un oarecare progres, după ani și ani de zile de paralizie politică la Sofia, dominate de runde succesive de alegeri anticipate, în condițiile imposibilității formării unui guvern stabil.
Aceasta ar putea fi o problemă nouă pentru Ucraina și aliații săi europeni.
În 2025, Radev a spus că Ucraina este ”condamnată” în războiul său împotriva Rusiei și a susținut că creșterea ajutorului militar al UE sau trimiterea mai multor arme către Kiev nu reprezintă soluția. De asemenea, el i-a învinovățit pe liderii europeni pentru încurajarea contraofensivei Kievului, spunând că aceasta a dus la ”sute de mii de victime” în Ucraina.
Simpatiile lui Radev față de Kremlin i-au adus o mustrare dură din partea lui Zelenski în timpul unui conflict televizat dintre cei doi lideri în 2023 la palatul prezidențial din Sofia.
”I-ai putea spune: «Hai, Putin, te rog, ia o bucată din Bulgaria?»”,
l-a întrebat Zelenski pe omologul său de la Sofia, la acea vreme.
Roșu la față și vădit agitat, Radev i-a evitat privirea și nici nu a dat vreun răspuns.









