”Yay or nay” | Cine destupă șampaniile și cine jelește, după rezultatele alegerilor din Ungaria?
Cei 16 ani de domnie a lui Viktor Orbán la Budapesta au luat sfârșit, la finalul unei lungi duminici de alegeri legislative care au ținut o lume întreagă cu sufletul la gură. Liniștindu-i pe cei care se temeau că ar putea să nu părăsească puterea în condiții pașnice, liderul Fidesz și-a recunoscut înfrângerea zgomotoasă în alegeri în fața contracandidatului său, liderul Tisza, Péter Magyar.
La finalul numărătorii, partidul lui Magyar are toate șansele să ocupe 138 de locuri în Parlamentul de 199 de locuri de la Budapesta, o majoritate calificată de două treimi care îi va conferi puteri extinse pentru a reforma Ungaria.
”Ungurii au spus astăzi da Europei, au spus da unei Ungarii libere”,
a declarat Magyar în fața unei mulțimi entuziaste pe malurile Dunării, îndemnându-i în același timp pe loialii lui Orbán din instituțiile statului să demisioneze.
Orbán a acceptat rezultatele scrutinului, în cadrul unui discurs în care a afirmat că partidul său, Fidesz, ”va sluji țara noastră și națiunea maghiară din opoziție”. Fidesz ar urma să obțină 55 de mandate în Parlament.
Dar consecințele scrutinului de duminică se extind mult dincolo de granițele Ungariei. Într-o amplă analiză, publicația POLITICO.eu trece în revistă câștigătorii și perdanții alegerilor maghiare de peste hotarele țării.
Învingătorii
Liderii UE – Ursula von der Leyen și António Costa
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, îi vor spune adio unuia dintre cei mai încăpățânați lideri ai UE, unul care și-a exercitat dreptul de veto asupra unor decizii cruciale ale Bruxelles-ului, inclusiv asupra sprijinului financiar acordat Ucrainei.
Orbán a fost, de asemenea, unul dintre cei mai vocali adversari ai Bruxelles-ului, alimentând euroscepticismul, subminând statul de drept în țara sa și opunându-se în mod repetat legislației UE, ceea ce a reprezentat o provocare directă la adresa capacității Comisiei de a-și pune în practică regulile și politicile.
”Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. O țară își recâștigă drumul european. Uniunea devine mai puternică”,
a declarat von der Leyen la scurt timp după ce Orbán și-a recunoscut înfrângerea.
Ucraina – cu ceva rezerve
Anul acesta, Orbán a exercitat dreptul de veto asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei, convenit de liderii statelor membre — inclusiv de el însuși — în decembrie 2025.
Însă, Ungaria și-a retras consimțământul după ce importurile de petrol rusesc au încetat să mai sosească prin oleoductul ”Drujba” care traversează Ucraina, fapt pe care Orbán l-a calificat drept o manevră deliberată a Kievului de a influența alegerile prin slăbirea economiei maghiare.
Ucraina are nevoie de finanțare pentru a continua să respingă invazia pe scară largă a Rusiei înainte de vară, când trezoreria de la Kiev ar urma să rămână fără lichidități.
Președintele Volodimir Zelenski l-a felicitat pe Magyar duminică seara.
”Ucraina a căutat întotdeauna relații de bună vecinătate cu toată lumea din Europa și suntem gata să ne intensificăm cooperarea cu Ungaria”,
a spus el, adăugând că Kievul este pregătit pentru ”întâlniri și o muncă constructivă comună, în beneficiul ambelor națiuni”.
Magyar își dorește să aibă relații bune cu Bruxelles și probabil va debloca împrumutul.
Totuși, este o victorie cu gust dulce-amărui pentru Zelenski: viitorul premier de la Budapesta a declarat ferm că se opune trimiterii de arme sau bani maghiari la Kiev și se opune accelerării procesului de aderare a Ucrainei la UE.
În această privință, Magyar a promis în campanie că va supune chestiunea aderării accelerate a Ucrainei la UE unui referendum, ceea ce ar însemna, în practică, blocarea procesului, având în vedere sentimentul anti-ucrainean puternic din societatea maghiară, pe care trebuie să-l satisfacă pentru a-și menține sprijinul popular.
Tinerimea maghiară
Sondajele realizate înaintea votului sugerau că până la două treimi dintre maghiarii cu vârsta sub 30 de ani doreau plecarea lui Orbán.
Protestele masive și concertele organizate la Budapesta în perioada premergătoare alegerilor au atras sute de mii de tineri maghiari, mulți dintre ei declarând pentru mass-media internațională că vor părăsi țara dacă Orbán va câștiga din nou.
Printre primele categorii de alegători cărora Magyar le-a mulțumit în discursul său victorios au fost chiar tinerii maghiari, în timp ce mulțimi de tineri inundau străzile Budapestei sărbătorind rezultatul.
”Vă mulțumesc că ați readus speranța, speranța în schimbare!”,
a spus el.
Jurnaliștii, doctorii etc.
Jurnaliștii independenți au avut de dus o luptă dificilă cu elita politică din Ungaria, pe măsură ce Orbán a preluat controlul asupra a 80% din mass-media din țară.
În ciuda acestui fapt, ei par să fi reprezentat un factor decisiv în rezultatul final.
Aceștia au dezvăluit modul în care guvernul Orbán a acționat pentru a submina opoziția prin intermediul serviciilor secrete ale țării și au obținut detalii despre convorbirile telefonice dintre Budapesta și Kremlin, în care se discutau chestiuni sensibile legate de UE.
Și medicii vor fi printre câștigători, întrucât Magyar a promis să crească investițiile publice în sistemul sanitar cu 1 miliard de euro pe an. Această promisiune vine după un deceniu de subfinanțare în sectorul sănătății, care a lăsat în urmă liste lungi de așteptare, spitale dărăpănate, lipsă de echipamente și, în cele din urmă, a provocat un exod al creierelor, potrivit președintelui Colegiului Medicilor din Ungaria, Péter Almos.
În plus, guvernul lui Orbán a lansat în trecut campanii publicitare outdoor, în care medicii înșiși erau învinuiți pentru deficiențele sistemului sanitar.
Învinșii
Donald Trump și JD Vance – MAGA
Vicepreședintele SUA, JD Vance, i-a făcut o vizită lui Orbán la Budapesta chiar cu câteva zile înainte de alegeri, pe 7 aprilie, pentru a-l susține în campania de realegere, lăudându-i alura politică, promițând că acesta va câștiga alegerile și acuzând UE de amestec în campania electorală maghiară.
Președintele Donald Trump a avut în ultimele șase luni un număr de cinci susțineri publice în favoarea lui Orbán, promițându-i acestuia că Washington-ul va oferi Ungariei sprijin economic.
”Trebuie să-l realegem pe Orbán ca prim-ministru al Ungariei, nu-i așa?”,
le-a spus Vance susținătorilor Fidesz, în aplauzele entuziaste ale acestora, în timpul mitingului organizat pe un stadion de fotbal, alături de Orbán. Cuvintele de susținere din partea reprezentanților de la Washington s-au dovedit a fi fost în zadar, ceea ce este o lovitură simbolică puternică pentru Casa Albă, care și-a pierdut acum principalul aliat politico-ideologic în Europa, pe fondul deteriorării relațiilor transatlantice.
Mediul de business, think-tank-urile și universitățile afiliate Fidesz
Rețeaua de think-tank-uri conservatoare finanțate de guvernul lui Orbán riscă să rămână fără fonduri de funcționare.
Printre acestea se numără și Mathias Corvinus Collegium (MCC), un centru de reflecție condus de directorul politic al lui Orbán, care desfășoară inclusiv activități de lobby pe lângă instituțiile UE de la Bruxelles.
Oamenii de afaceri maghiari apropiați de Fidesz, care domină sectorul privat al țării – inclusiv prietenul din copilărie al lui Orbán, Lőrinc Mészáros, și ginerele său, István Tiborcz – riscă să-și piardă accesul privilegiat la fondurile UE și la contractele publice.
În discursul său de victorie, Magyar a declarat că va înființa un ”birou pentru restaurarea averii naționale”, în cadrul căruia avocați și polițiști vor investiga pentru a recupera bunurile statului și a-i băga în închisoare pe cei care au participat la acte de corupție.
”Nu vom mai fi niciodată o țară în care acțiunile să rămână fără consecințe”,
a spus el.
Kremlin-ul
Liderul de la Moscova, Vladimir Putin, tocmai și-a pierdut un aliat valoros — și o sursă cheie de informații privilegiate — chiar în inima UE.
În ultimele luni, presa maghiară și internațională a dezvăluit legături strânse între Budapesta și Moscova, inclusiv convorbiri telefonice între ministrul de externe Péter Szijjártó și omologul său rus, Serghei Lavrov.
Conform acestor articole de presă, cei doi au schimbat informații despre deliberările interne ale UE privind sancțiunile împotriva Rusiei, Szijjártó promițând că va transmite documente europene confidențiale prin intermediul ambasadei Ungariei.
Dreapta (ultra-conservatoare) din Europa
Orbán a promis în repetate rânduri că ”va ocupa” Bruxelles-ul și că va schimba instituțiile europene din interior. El a fost – până acum – figura-cheie a grupului de extremă dreapta ”Patrioții pentru Europa”, care reunește partidele naționaliste din UE, precum ”Adunarea Națională” din Franța, condusă de Marine Le Pen, și ”Vox” din Spania, condus de Santiago Abascal.
Înfrângerea lui Orbán reprezintă o pierdere și pentru alți lideri de dreapta din Europa, inclusiv pentru șefa Guvernului italian, Giorgia Meloni, care își pierde astfel un aliat la masa negocierilor de la Bruxelles.









