Banca Națională a României a revizuit considerabil în sus prognoza privind inflația din România

Banca Națională a României (BNR) a revizuit considerabil în sus prognoza privind inflația din România în acest an. Instituția estimează că rata anuală a inflației IPC pentru sfârșitul anului 2026 va fi de 5,5%, cu 1,6 puncte procentuale mai mult față de nivelul de 3,9% anticipat în Raportul asupra inflației din luna februarie. Conform specialiștilor băncii centrale, această întrerupere temporară a dezinflației este provocată direct de un șoc energetic asociat evoluțiilor recente și conflictului din Orientul Mijlociu, ale cărui efecte se vor propaga în economie pe parcursul următoarelor trimestre.

Tensiuni în prima parte a anului, corecții abia din toamnă

Graficul prezentat de BNR arată că presiunile inflaționiste vor continua să se manifeste vizibil în trimestrul II 2026. Peste efectele directe ale scumpirii energiei au început deja să se suprapună influențe indirecte, resimțite pregnant la nivelul inflației de bază (CORE2 ajustat).

O scădere semnificativă a prețurilor este anticipată abia din trimestrul III 2026. Această ieftinire va fi susținută de:

• Efecte de bază favorabile: ieșirea din calcul a șocurilor majore din perioada iulie-august 2025 (când prețurile la electricitate au explodat în urma liberalizării pieței și s-au majorat impozitele indirecte).
• Accentul pus pe deficitul de cerere: Consumul intern este în scădere, parțial din cauza pierderii puterii de cumpărare, dar și din cauza incertitudinilor geopolitice din zona Golfului, care temperează apetitul românilor pentru cheltuieli.

Ținta BNR, atinsă abia în 2027

În ciuda revizuirii agresive pentru anul curent, proiecția pe termen lung rămâne neschimbată.

BNR anticipează că rata anuală a inflației va coborî la 2,9% în decembrie 2027, o valoare identică cu cea estimată în raportul din februarie și care readuce indicatorul în interiorul intervalului țintit de banca centrală.

Totuși, drumul până acolo este marcat de incertitudini masive. Intervalul de variabilitate (reprezentat prin banda gri de pe graficul BNR) rămâne extrem de larg, ceea ce indică faptul că riscurile globale – de la paritatea euro-dolar și până la eliminarea plafoanelor comerciale la alimentele de bază – pot schimba oricând cifrele finale.