Fantoma apartamentelor goale bântuie România. 2,5 milioane de case fără viață scumpesc imobiliarele
România se confruntă cu un paradox imobiliar care ridică tot mai multe semne de întrebare. În timp ce prețurile apartamentelor și chiriilor cresc constant în marile orașe, aproximativ 2,5 milioane de locuințe din țară figurează ca fiind neocupate.
Unul din patru imobile existente la nivel național nu este locuit, potrivit datelor oficiale rezultate în urma Recensământului Populației și Locuințelor din 2021.
Fenomenul este cu atât mai surprinzător cu cât piața imobiliară continuă să se dezvolte, iar accesul la locuințe devine tot mai dificil pentru mulți români. În marile centre urbane, prețurile au crescut accelerat în ultimii ani, însă numărul locuințelor declarate goale a continuat să urce.
București, sute de mii de locuințe goale
Cele mai recente date arată că în București există aproape 300.000 de locuințe nelocuite, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din cinci apartamente este declarat neocupat. În județul Ilfov, proporția este și mai mare, ajungând la un imobil nelocuit din trei, conform datelor analizate de fanatik.ro și citate de B1 TV..
Potrivit statisticilor oficiale, numărul locuințelor declarate goale în Capitală a crescut spectaculos în ultimul deceniu. În paralel, prețurile apartamentelor au avansat puternic, depășind pragul de 2.000 de euro pe metrul pătrat în numeroase zone ale orașului.
Situații similare sunt întâlnite și în alte județe importante ale țării, precum Iași, Cluj, Timiș, Bihor, Prahova sau Argeș, unde zeci de mii de locuințe figurează ca fiind neocupate.
Ministerul Dezvoltării susține că fenomenul este generat de o combinație complexă de factori. Printre cauzele invocate se numără achizițiile realizate în scop investițional, mobilitatea populației, lipsa formalizării pe piața chiriilor și numeroasele situații juridice neclarificate privind dreptul de proprietate.
Oficialii admit însă că statul nu dispune de o imagine completă asupra situației. În prezent, nu există o bază de date integrată care să coreleze informațiile privind gradul de ocupare al locuințelor cu evidențele fiscale ale proprietarilor. Autoritățile locale urmăresc în principal încasarea impozitelor, fără a monitoriza efectiv dacă un apartament este locuit sau nu.
De asemenea, dezvoltarea rapidă a zonelor periurbane contribuie la creșterea statisticilor privind locuințele neocupate. În multe cazuri, imobilele sunt încă în construcție sau nu au fost finalizate complet.
Specialiștii vorbesc despre o posibilă „iluzie statistică”
O parte dintre experții din domeniu consideră că cifrele oficiale nu reflectă în totalitate realitatea din teren. Una dintre explicații este existența unui număr mare de chirii nedeclarate, în special în marile orașe universitare și economice. Proprietarii care închiriază fără contract evită adesea declararea chiriașilor la recensământ pentru a nu atrage atenția autorităților fiscale.
Un alt factor este reprezentat de persoanele care locuiesc efectiv într-un oraș, dar figurează oficial la adresa din buletin, fără viză de flotant. În aceste situații, locuințele ocupate pot apărea în statisticile oficiale drept neocupate.
Aceeași explicație este susținută și în numeroase discuții din mediul online, unde utilizatorii indică faptul că multe dintre apartamentele considerate „goale” sunt, în realitate, ocupate de chiriași fără forme legale.
Investițiile imobiliare schimbă piața
Specialiștii mai atrag atenția asupra unui fenomen care s-a accentuat în ultimii ani: cumpărarea locuințelor exclusiv ca investiție. Pentru mulți români, apartamentele reprezintă o metodă de conservare a capitalului, iar proprietarii preferă să păstreze locuințele goale în loc să le închirieze.
În plus, migrația externă și depopularea unor regiuni au contribuit la creșterea numărului de imobile nelocuite. Multe familii plecate în străinătate păstrează apartamentele sau casele din România, fără să le utilizeze permanent.
Ministerul Dezvoltării a inclus problema locuințelor neocupate în Strategia Națională a Locuirii și Politica Urbană a României, un program cu orizont de implementare până în anul 2050. Obiectivul principal este îmbunătățirea evidenței fondului locativ și clarificarea situației juridice a proprietăților prin continuarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară.
Până atunci însă, România rămâne țara în care milioane de locuințe sunt declarate goale, în timp ce accesul la o casă devine tot mai dificil pentru o parte importantă a populației. Paradoxul imobiliar continuă să ridice întrebări atât pentru autorități, cât și pentru specialiștii care încearcă să înțeleagă adevărata dimensiune a fenomenului.









