Europa atinge cel mai ridicat nivel al consumului ilicit de țigări din ultimii 10 ani -RAPORT KPMG

În România, contrabanda și contrafacerea ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro.

• Țigările ilicite au reprezentat 10,3% din consumul din UE în 2025 (41,8 miliarde), cu pierderi fiscale estimate la 16,7 miliarde de euro
• Produsele contrafăcute domină în prezent piața ilicită și reprezintă 44% din consumul ilicit din UE, ajungând la 18,3 miliarde.
• Raportul relevă o creștere puternică de la an la an și înlocuirea fluxurilor tradiționale de contrabandă Est–Vest
• Europa de Vest înregistrează cele mai ridicate niveluri de consum ilicit, iar Franța (41,4%), Belgia (24,8%) și Țările de Jos (22,1%) se numără printre țările cele mai afectate. Doar în Franța, volumele de produse contrafăcute au ajuns la aproape 10 miliarde de țigări
• În România, piața ilicită se situează la 6,9% în 2025 (aproximativ 1,78 miliarde de țigări), în creștere față de anul anterior, dar sub media UE.

Cea de-a 20-a ediție a studiului „Consumul ilicit de țigarete și produse din tutun încălzit, precum și ponderea produselor cu nicotină orală în Europa” (”Illicit cigarette and heated tobacco consumption, and oral nicotine share in Europe”), realizat de KPMG pentru Philip Morris International, care analizează amploarea comerțului ilicit cu țigări în Uniunea Europeană, arată că, în 2025, consumul de țigări de pe piața neagră a crescut cu peste 7% față de anul precedent, atingând niveluri nemaiîntâlnite de peste un deceniu, în timp ce țigările contrafăcute joacă un rol tot mai important în statele membre. Studiul este realizat de KPMG în numele Philip Morris Products SA.

În 2025, țigările ilicite din UE au reprezentat mai mult de una din zece țigări, pentru prima dată din 2014, volumele ilicite ajungând la 41,8 miliarde, echivalentul a 10,3% din consumul total. Pierderile estimate au ajuns la 16,7 miliarde de euro la nivelul veniturilor fiscale.

În acest context, Philip Morris International (PMI) își reiterează apelul pentru un răspuns coordonat la nivel european în combaterea comerțului ilicit, bazat pe reglementări fundamentate pe dovezi și pe consolidarea cooperării.

În România, piața ilicită s-a situat la 6,9% (aproximativ 1,78 miliarde de țigări), în creștere cu aproximativ 0,9 puncte procentuale față de anul anterior și similar cu nivelul înregistrat în 2022.

„Datele arată că România rămâne sub media europeană în ceea ce privește consumul de țigări ilicite, însă creșterea din ultimul an confirmă că riscurile persistă. 1,8 miliarde de țigări din comerțul ilicit reprezintă o pierdere de aproximativ 324 milioane de euro pentru statul român, în creștere cu 56 milioane de euro față de 2024. În acest context, este esențial să menținem un cadru de reglementare echilibrat și predictibil, bazat pe dovezi, și să continuăm colaborarea strânsă între autorități și sectorul privat, pentru a limita extinderea pieței negre și a proteja veniturile bugetare.”,

a declarat Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.

„Structura pieței ilicite din România este determinată de proximitatea geografică – volume semnificative provin din Bulgaria, Republica Moldova și zona duty-free. Disparitățile de accize între România și Bulgaria au alimentat o creștere constantă a produselor licite cu proveniență bulgărească în țara noastră. În 2025 această sursă de proveniență a cumulat 74% din totalul consumului licit non-domestic. România beneficiază de un cadru fiscal stabil și predictibil, recunoscut ca exemplu de bune practici în Europa, care menține nivelul ilicit sub media europeană. Totodată, autoritățile române demonstrează eficiență în acțiunile de control: în 2025, în cadrul a doar două raiduri asupra fabricilor clandestine, au fost confiscate în medie 21,7 milioane de țigări per operațiune – cel mai ridicat volum mediu din Europa, alături de Ungaria. Însă, experiența unor piețe din Vest ne arată clar: schimbările bruște de politică fiscală nu descurajează consumul, doar îl mută în piața neagră. Combaterea eficientă necesită consecvență: control la frontiere, cooperare între autorități și, mai ales, predictibilitate în politicile publice.”,

a afirmat Roxana Pîntea, Director Corporate Affairs, Philip Morris România.

La nivelul celor 38 de țări europene incluse în studiu, consumul ilicit a atins 55,3 miliarde de țigări, ceea ce corespunde unor pierderi de aproximativ 22,4 miliarde de euro pentru bugetele statelor.

Foto: PMI

O schimbare structurală: de la contrabanda clasică la produse contrafăcute „aproape de piață”

Piața ilicită trece printr-o transformare fundamentală: țigările contrafăcute produse în UE înlocuiesc din ce în ce mai mult fluxurile tradiționale de contrabandă Est–Vest. Lanțurile de aprovizionare devin mai rapide și mai greu de urmărit, iar operațiunile se mută mai aproape de consumatorii finali, în special în țări din Europa de Vest, precum Franța, Belgia și Țările de Jos, care devin centre pentru produsele din tutun și nicotină ilicite.

Produsele contrafăcute au devenit cea mai importantă sursă de țigări ilicite în UE, ajungând la 18,3 miliarde și reprezentând 44% din consumul ilicit total în 2025. Volumul acestora a crescut cu peste 20% față de anul anterior, evidențiind capacitatea rețelelor de crimă organizată de a-și adapta rapid modelele de producție și distribuție pentru a reduce riscul de detectare.

„Cifrele sunt clare: produsele contrafăcute au devenit principalul motor al pieței ilicite de țigări din UE, susținute de lanțuri infracționale concepute pentru a aduce produse false către consumatorii din piețele cu valoare ridicată, ceea ce afectează economia europeană și alimentează alte activități ilegale.”,

a declarat Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer, Philip Morris International.

„Acest lucru evidențiază, de asemenea, vulnerabilități structurale persistente la nivelul reglementării, aplicării legii și procesului judiciar, care creează spațiu pentru extinderea comerțului ilicit – într-un moment în care multe state membre UE se confruntă cu presiuni economice și de securitate mai ample. Reducerea acestor lacune necesită acțiuni coordonate: consolidarea aplicării legii, cooperare public-privată și reglementări echilibrate, bazate pe dovezi și aplicabile în practică.”

Estimările arată că lanțul de valoare al tutunului și nicotinei din Europa susține peste 2,1 milioane de locuri de muncă și generează 224 de miliarde de euro valoare economică, comparabil cu a 17-a economie a UE. Cu exporturi anuale de aproape 24 de miliarde de euro, sectorul reprezintă un ecosistem industrial important, dar tot mai afectat de comerțul ilicit în contextul incertitudinilor economice. Abordarea acestui fenomen necesită reglementări pragmatice, bazate pe dovezi, și o cooperare mai strânsă, concomitent cu sprijinirea investițiilor și inovației în Europa.

„Comerțul ilicit devine tot mai sofisticat, mai localizat și din ce în ce mai industrializat. Acesta nu doar erodează activitatea economică legitimă, ci alimentează și rețelele infracționale care operează repede, la scară largă și cu impunitate, descurajând investițiile, inovația și capacitatea guvernelor de a-și îndeplini obiectivele fiscale și de sănătate publică.”,

a declarat Yann Guérin, Group Chief Legal Officer, Philip Morris International.

Europa de Vest, în prima linie a acestui fenomen

Consumul ilicit este din ce în ce mai concentrat în marile economii din Europa de Vest – în special, Franța, Belgia și Țările de Jos – amplificând presiunea asupra finanțelor publice și dificultățile de aplicare a legii.

Franța rămâne cea mai mare piață ilicită din Europa, cu o cotă de 41,4% (20,5 miliarde de țigări). Produsele contrafăcute au reprezentat aproape 9,7 miliarde (circa 19% din consumul total). Franța a înregistrat cea mai mare creștere a consumului ilicit din Europa în 2025.

Belgia a înregistrat o cotă a comerțului ilicit de aproape 25% (peste 2 miliarde de țigări).

Țările de Jos au depășit pragul de 22% (2,1 miliarde de țigări), revenind la niveluri înregistrate ultima dată în jurul anului 2006.

La nivel mai larg, șase state membre UE depășesc acum o cotă de 20% a pieței ilicite, ceea ce subliniază amploarea și concentrarea fenomenului. În afara UE, Regatul Unit rămâne a doua cea mai mare piață analizată, cu volume de peste 7 miliarde de țigări, dintre care 3,5 miliarde contrafăcute.

Foto: PMI

Ce funcționează: politici bazate pe dovezi, nu pe extreme

Nu toate piețele evoluează în aceeași direcție. Unele țări au reușit să atingă niveluri scăzute ale comerțului ilicit printr-un mix echilibrat de politici fiscale predictibile, reglementări proporționale și aplicare consecventă a legii.

Grecia (14,1% comerț ilicit; 1,9 miliarde de țigări) a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi anuale, adică 3,4 puncte procentuale. Aceasta marchează o schimbare semnificativă față de anii anteriori, când nivelul comerțului ilicit se menținea constant peste 20%, evidențiind o îmbunătățire notabilă a performanței recente.

Ucraina (15,9% comerț ilicit; 5,1 miliarde de țigări) a redus consumul ilicit cu aproape 1 miliard de țigări. Această scădere este cu atât mai remarcabilă cu cât mediul operațional și de securitate rămâne extrem de dificil, indicând eforturi susținute de aplicare a legii și reziliența pieței.

„Lecția din Europa nu este că o singură măsură rezolvă problema, ci că echilibrul este cheia.”,

a declarat Massimo Andolina, President Europe Region, Philip Morris International.

„Țările care au o abordare proporțională și bazată pe dovezi în definirea cadrului de reglementare și fiscal, susținută de eforturi consecvente de aplicare a legii, demonstrează că poate fi redus comerțul ilicit cu produse pe bază de nicotină, în beneficiul consumatorilor, al finanțelor publice și al combaterii criminalității. Pe de altă parte, țările care promovează creșteri excesive de taxe sau, mai grav, interzic produse, țări precum Franța și Țările de Jos, înregistrează o creștere a fenomenului ilicit, o scădere a veniturilor fiscale, consumatorii au acces la produse necontrolate, iar activitățile infracționale se intensifică. Problema nu mai este lipsa dovezilor, ci lipsa voinței de a acționa rațional și decisiv.”,

a mai adăugat Andolina.

„Colaborarea susținută între sectorul public și cel privat, care combină aplicarea eficientă a legii cu utilizarea unor date solide, expertiză, schimb de informații și capabilități operaționale, este esențială pentru a identifica, investiga și destructura rețelele de contrafacere și pentru a permite autorităților să fie cu un pas înaintea operatorilor din economia ilicită, trecând de la măsuri reactive la o abordare mai proactivă, bazată pe informații.”,

a adăugat Guérin.

Produse din tutun încălzit și nicotină orală

Pentru al doilea an consecutiv, raportul a acoperit și consumul ilicit de produse din tutun încălzit pe piețe europene selectate. Studiul a constatat că produsele de contrabandă au reprezentat 1,2% din consumul total de tutun încălzit, semnificativ mai puțin decât în cazul țigărilor. Germania, Austria și Țările de Jos se numără printre cele mai afectate țări. Nu au fost identificate fluxuri de produse din tutun încălzit contrafăcute. Cu toate acestea, prezența contrabandei subliniază că, deși amploarea rămâne limitată, nicio categorie de produse nu este imună la comerțul ilicit.

Deși dispozitivele electronice care încălzesc tutunul nu fac parte din scopul studiului, analizele interne PMI disponibile, precum și cercetările realizate de terți, indică în mod similar absența unei prezențe semnificative a activității de contrabandă sau contrafacere în această categorie până în prezent.

Pentru prima dată, studiul a evaluat și produsele orale cu nicotină în țări selectate. Acesta a arătat că, pe piețele unde pliculețele cu nicotină sunt interzise sau puternic restricționate, datele din sondaje indică o disponibilitate semnificativă, implicând adesea produse contrafăcute, neconforme sau care nu provin de pe piața internă. Aceasta sugerează un acces larg al consumatorilor în ciuda restricțiilor legale. Cele mai ridicate ponderi ale produselor neeligibile pentru comercializare – cu potențialul de a ajunge la un număr substanțial de consumatori – au fost observate în Țările de Jos, Germania și Belgia.

„PMI consideră că factorii de decizie din Europa ar trebui să adopte abordări de reglementare bazate pe dovezi și proporționale cu riscurile pentru toate categoriile de produse cu nicotină și să creeze reguli care protejează consumatorii, sprijină aplicarea legii și evită consecințele nedorite care pot muta cererea către piața neagră”,

a adăugat Christos Harpantidis.

„Acest lucru este deosebit de important, întrucât dovezile din alte categorii de produse cu nicotină, inclusiv pliculețele, indică apariția unei activități ilicite pe scară largă în unele părți ale Europei și subliniază necesitatea unor abordări din domeniul reglementării care să fie atât eficiente, cât și fundamentate pe realitățile pieței.”

Foto: PMI

Pe măsură ce PMI avansează în misiunea de a construi un viitor fără fum, compania continuă să își consolideze controalele asupra lanțului de aprovizionare și să coopereze cu autoritățile de aplicare a legii și cu alți parteneri pentru a combate contrafacerea și contrabanda cu produse din tutun și nicotină.

*Rezultatele complete ale studiului, profilurile de țară, metodologia detaliată și concluziile la nivel național sunt disponibile aici.

**Mai multe informații despre eforturile PMI de prevenire a comerțului ilicit sunt disponibile pe PMI.com.

***Material realizat cu sprijinul Philip Morris România.