Există riscul real al retrogradării ratingului. Economistul-șef BNR: ”Să renunțăm la populisme!”

România traversează o perioadă economică extrem de complicată, cu cea mai mare rată a inflației, cel mai mare deficit bugetar și riscul depășirii pragului datoriei publice, a avertizat joi Valentin Lazea, economistul-șef al BNR. Acesta a spus că, în lipsa unor măsuri credibile, există riscul retrogradării ratingului de țară și al opririi finanțărilor de pe piețele externe. Declarațiile au fost făcute la Conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari și citate de Antena 3 CNN.

”Să renunțăm la populisme!”,

a făcut el apel.

“Traversăm o perioadă complicată. Avem cea mai mare rată a inflației și cel mai mare deficit bugetar și anul acesta vom depăși și pragul datoriei publice. Există riscul retrogradării țării, al opririi finanțărilor de pe piețele externe. A propune creșteri de impozite acum în România este nerealist din punct de vedere social și politic”,

a spus economistul-șef al BNR, atrăgând atenția că România nu își mai permite politici populiste.

Valentin Lazea a susținut că statul trebuie să se concentreze pe eliminarea evaziunii fiscale, în condițiile în care actualul Cod fiscal permite numeroase forme de evitare a plății taxelor.

“Trebuie să eliminăm evaziunea fiscală pentru a crește veniturile. Codul fiscal îți dă mii de șanse să nu îți plătești taxele. Cu un contabil bun poți să nu îți plătești taxele până la bătrânețe. Dacă ar exista voință politică și s-ar colecta impozitul pe profit și TVA, atunci am avea venituri”,

a afirmat Lazea.

Economistul-șef al BNR a avertizat că România trebuie să reducă deficitul bugetar până la aproximativ 2,5% din PIB, dacă vrea ca datoria publică să înceapă să scadă.

În opinia sa, țara are nevoie de un surplus primar, adică de venituri mai mari decât cheltuielile, fără a lua în calcul costurile cu dobânzile.

“Este minimul lucru pe care putem să îl facem ca să ne uităm în ochii copiilor și nepoților noștri fără să roșim”,

a mai spus Lazea.

El a explicat că o economie românească apropiată de economiile dezvoltate ar trebui să păstreze valori de 2,5-3% pentru deficitul bugetar, creșterea economică și rata inflației. În același timp, salariile ar trebui să crească într-un ritm de 5-6% pe an, iar pensiile cu 4-4,5% pe an.

“E greu? Nu, dacă renunțăm la populisme și dacă începem să respectăm populația, educând-o în loc să o ducem cu zăhărelul”,

a mai spus economistul-șef al BNR.

La rândul său, Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, a atras atenția că majorarea taxelor nu garantează automat venituri mai mari la buget.

“Bulgaria, cu taxe mai mici, are încasări mai bune decât noi, cei cu taxe mai mari. Să nu credem că, dacă noi creștem taxele, vom avea mai mulți bani. Ei, cu taxe mai mici decât noi, încasează mai mult”,

a spus Dascălu.

Economistul-șef al BCR a avertizat și asupra riscului de recesiune în acest an, în cazul în care datele economice nu vor fi revizuite.

“Dacă nu se vor mai revizui datele, ceea ce am văzut că se face destul de des, eu zic că anul acesta vom avea parte de o recesiune, nu doar de recesiune tehnică”,

a declarat Ciprian Dascălu.

Vorbind despre datoria publică, Dascălu estimează că vârful ar putea fi atins în 2029, la aproximativ 68% din PIB, cu condiția ca România să respecte planul de reducere a deficitului bugetar. El a atras însă atenția că anul 2028 va fi unul electoral, ceea ce ar putea pune presiune pe disciplina fiscală.

“Vârful datoriei publice va fi în 2029, undeva la 68%. Asta dacă ne ținem de planul pentru reducerea deficitului bugetar. Dar să vedem dacă ne ținem de plan, că în 2028 avem an electoral și știm ce se poate întâmpla”,

a spus economistul-șef al BCR.