O oră în plus de stat pe scaun, asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces prin cancer

Fiecare oră suplimentară de comportament sedentar prelungit și neîntrerupt este asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces în urma cancerului, conform unui studiu realizat în Marea Britanie și citat de Science Daily. Studiul a fost condus de Frederick Ho de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, și de colegii săi, și a fost publicat în revista PLOS Medicine, potrivit TVR Info.

Cercetătorii au analizat datele a 91.292 de participanți la UK Biobank, ale căror niveluri de activitate fizică au fost monitorizate cu dispozitive purtate timp de șapte zile. Participanții au fost urmăriți ulterior pentru o perioadă mediană de 12,38 ani.

Rezultatele arată că fiecare oră suplimentară pe zi petrecută în perioade prelungite de comportament sedentar a fost asociată cu o creștere de 9% a riscului de deces prin cancer.

Studiul face însă o distincție importantă între sedentarismul prelungit și cel întrerupt. Perioadele de sedentarism de cel puțin 30 de minute, în care cel puțin 90% din timp este petrecut fără activitate fizică, au fost asociate cu un risc mai mare de mortalitate prin cancer. În schimb, perioadele sedentare întrerupte frecvent de mișcare au fost asociate cu un risc mai scăzut.

Cercetătorii au estimat că înlocuirea unei ore de sedentarism prelungit cu o activitate fizică ușoară, precum mersul lent sau activități casnice, a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer. Înlocuirea a 30 de minute de sedentarism cu activitate fizică moderată a fost asociată cu o reducere de 8% a acestui risc.

Analiza a identificat, de asemenea, asocieri între sedentarismul prelungit și incidența generală a cancerului, precum și în cazul unor cancere asociate obezității și diabetului de tip 2.

Autorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că statul pe scaun provoacă în mod direct cancerul. Studiul este unul observațional, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra o relație cauză-efect. Cercetătorii menționează printre limitele analizei posibilitatea unor factori de confuzie rămași neidentificați, precum și faptul că participanții au purtat dispozitivele de monitorizare doar timp de șapte zile.

Cercetarea, condusă de o echipă din care face parte Frederick K. Ho, de la Universitatea din Glasgow, sugerează că nu contează doar cât timp petrece o persoană într-o stare sedentară, ci și modul în care acest timp este acumulat. Reducerea perioadelor lungi și neîntrerupte de stat pe scaun și înlocuirea lor cu mișcare, chiar și de intensitate redusă, ar putea fi o strategie utilă pentru reducerea riscurilor asociate sedentarismului.