Ucraina vrea să organizeze Cupa Mondială, alături de Polonia. Kievul invocă succesul de la EURO 2012

Ucraina ia în calcul o candidatură comună cu Polonia pentru organizarea unei ediții viitoare a Cupei Mondiale la fotbal, cel mai devreme în anii 2040. Kievul vede în acest proiect o posibilă reluare a parteneriatului care a dus la organizarea cu mare succes a EURO 2012, însă o candidatură oficială este departe de a fi conturată. Ideea a fost prezentată de ministrul ucrainean al Sportului, Matvii Bidnîi, într-un interviu acordat publicației POLITICO.eu.

”Cea mai apropiată dată disponibilă pentru Cupa Mondială este undeva în anii 2040, așa că trebuie să planificăm această perspectivă chiar de acum”,

a spus Bidnîi.

Deocamdată se știe că ediția Cupei Mondiale din 2030 va fi organizată de Spania, Portugalia și Maroc, în timp ce Arabia Saudită va găzdui ediția din 2034.

Kievul își bazează propunerea în primul rând pe experiența EURO 2012. În urmă cu 14 ani, Polonia și Ucraina au organizat împreună Campionatul European, într-un proiect considerat atunci o demonstrație a capacității celor două țări de a găzdui un turneu internațional de anvergură. Bidnîi susține că repetarea formulei ar putea avea și o miză economică pentru Ucraina, care va avea nevoie de investiții uriașe pentru reconstrucția țării după război:

”Ar fi foarte logic să repetăm acest caz de succes”,

a spus ministrul ucrainean, adăugând că o candidatură pentru Cupa Mondială ar putea ”atrage atenția investitorilor”.

Ucraina ar trebui să se reconstruiască înainte de a găzdui Mondialul

De această dată, însă, provocările sunt incomparabil mai mari.

Războiul declanșat de Rusia a afectat grav infrastructura Ucrainei, inclusiv infrastructura sportivă. Un exemplu emblematic este Donbas Arena din Donețk, una dintre principalele arene ale EURO 2012. Stadionul a găzduit cinci partide ale turneului, însă după izbucnirea conflictului din Donbas, în 2014, echipa locală Șahtar Donețk a fost nevoită să părăsească orașul. Arena a fost ulterior avariată sever de bombardamente, iar clubul nu a mai putut reveni să joace acolo.

Necesarul total de reconstrucție și redresare al Ucrainei este estimat la aproape 588 de miliarde de dolari pentru următorul deceniu, potrivit unei evaluări realizate de guvernul ucrainean împreună cu Banca Mondială, Comisia Europeană și ONU.

În aceste condiții, organizarea unei Cupe Mondiale ar presupune investiții masive în stadioane, transport, infrastructură hotelieră și logistică, precum și garanții solide de securitate.

Polonia neagă existența unor discuții oficiale

Deși un oficial informat cu privire la poziția guvernului de la Varșovia a declarat pentru POLITICO.eu că Polonia discută perspectiva unei candidaturi comune, Ministerul polonez al Sportului a negat ulterior că ar avea loc astfel de discuții cu Ucraina.

De altfel, nici în Ucraina, proiectul nu este prezentat drept o candidatură oficială. Bidnîi a precizat că un asemenea demers ar trebui să pornească de la comunitatea sportivă și de la Federația Ucraineană de Fotbal:

”Suntem interesați, desigur, dar totul ar trebui să înceapă de la inițiativele comunității sportive sau ale Federației. Așa că vom mai vedea.”

Un parlamentar ucrainean, Vasîl Mokan, a afirmat la rândul său că nu a primit informații oficiale care să confirme existența unor negocieri privind candidatura. El a descris însă ideea drept ”convingătoare” și cu un potențial important.

Proiect cu miză politică și simbolică

O eventuală candidatură comună ar apărea într-un moment în care relațiile dintre Varșovia și Kiev sunt mai complicate decât în primii ani ai războiului. Cele două țări au fost aliați importanți în sprijinirea Ucrainei, dar disputele legate de memoria istorică și de interpretările diferite ale evenimentelor istorice comune au provocat tensiuni politice. În acest context, un proiect comun pentru Cupa Mondială ar putea avea o miză care depășește sportul.

”O candidatură comună a Ucrainei și Poloniei pentru Cupa Mondială FIFA ar fi mult mai mult decât un mare eveniment sportiv. Ar reprezenta un simbol puternic al solidarității europene cu Ucraina”,

a declarat Mokan.