Ischinger pentru Handelsblatt: Europa se confruntă cu cea mai periculoasă toamnă de la Războiul Rece

Fostul șef al Conferinței de Securitate de la München (MSC), Wolfgang Ischinger (foto), trage un semnal de alarmă cu privire la situația de securitate a Europei, într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt.

Întrebat despre efectele crizei politice interne din Germania, după ce cancelarul a suferit trei înfrângeri electorale dureroase, asupra rolului țării pe scena europeană, Ischinger a fost tranșant: situația nu prevestește nimic bun. Diplomatul german a subliniat că securitatea Europei este amenințată într-un mod nemaiîntâlnit de la Războiul Rece încoace, iar criza de politică externă și de securitate are, în opinia sa, o dimensiune istorică.

Tocmai de aceea, a explicat el, rolul Germaniei ca putere de stabilitate pentru Europa este acum extrem de important, iar Germania nu își poate permite să ezite.

Germania, „cea mai mare și mai puternică”, dar reticentă la rolul de lider

Confruntat cu observația că mulți germani se simt incomod cu ideea țării lor ca putere de conducere, Ischinger a răspuns că majoritatea cetățenilor înțeleg, de fapt, că Germania este economic cea mai mare și cea mai puternică țară din Uniunea Europeană și dintre partenerii europeni din NATO. Iar o țară de această anvergură, a spus el, nu se poate ascunde în spatele statelor mai mici atunci când se profilează provocări uriașe: trebuie să meargă înainte și să dea dovadă de forță de conducere.

Ischinger a insistat însă că nu este vorba despre Germania dictând direcția celorlalte state europene, ci despre asumarea unui rol de stabilitate și despre folosirea puterii sale economice pentru a impulsiona Europa înainte, un demers fără de care, spune el, blocul comunitar nu poate avansa.

Ucraina: un „déjà-vu” istoric

Avertismentul lui Ischinger nu este izolat. Într-un interviu anterior, diplomatul a mărturisit că resimte un sentiment de déjà-vu față de felul în care atenția occidentală s-a deplasat dinspre Ucraina spre alte crize. El a comparat situația cu momentul din 2002, când Statele Unite au adăugat Irakul pe lista obiectivelor militare pe lângă Afganistan, slăbind astfel campania comună din Afganistan. În opinia sa, ceva similar se întâmplă acum: deși occidentalii păreau uniți în privința sprijinirii supraviețuirii Ucrainei ca stat independent, președintele Donald Trump a decis în februarie 2026 să mute din nou accentul politicii americane către Iran, în detrimentul dosarului ucrainean.

Ischinger a criticat de asemenea, într-o apariție la emisiunea „Maybrit Illner” a postului ZDF, excluderea europenilor din negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, calificând acest lucru drept „prostesc”. El a subliniat că Europa dispune de un produs intern brut uriaș și că, dacă ar vorbi cu o singură voce în chestiuni de politică externă și de securitate, și-ar putea impune mai ferm punctul de vedere. Lucru pe care, a spus el, blocul comunitar îl face prea rar.

Un apel la o inițiativă europeană pentru Orientul Mijlociu

Mai recent, cu ocazia împlinirii a 80 de ani, Ischinger a cerut Germaniei și Europei să lanseze o inițiativă majoră pentru Orientul Mijlociu, în locul unei atitudini pasive față de acțiunile militare ale lui Trump în regiune, care, a avertizat el, riscă să provoace inutil tensiuni suplimentare. Președintele MSC a propus ca acest proiect de securitate să fie dezvoltat împreună cu Turcia și cu state din vecinătatea arabă și asiatică, ca parte a unui efort mai amplu al Europei de a-și asuma propriile pretenții de lider, în loc să rămână un actor secundar.

Declarațiile se înscriu într-o linie constantă a lui Ischinger, care de luni bune avertizează asupra riscului unei „pitici­zări” strategice a Europei. Fost secretar de stat și ambasador german la Washington și Londra, Ischinger a condus Conferința de Securitate de la München din 2008, iar poziția sa rămâne una dintre cele mai ascultate voci din dezbaterea europeană de politică externă și securitate.