Impozitul care a lovit companiile, pe lista de eliminare. Ce promite noul Guvern

Guvernul intenţionează să elimine impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără posibilitatea amânării acestei măsuri, potrivit Programului de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu.

„IMCA se elimină de la 1 ianuarie 2027, cu impactul inclus în buget şi fără nicio prorogare. IMCA penalizează cifra de afaceri în locul profitului real, descurajează investiţiile şi afectează competitivitatea companiilor, motiv pentru care eliminarea sa este esenţială pentru un mediu fiscal echitabil şi predictibil”,

se arată în document, potrivit TVR Info.

Potrivit sursei citate, eliminarea impozitului este prevăzută prin OUG nr. 89/2025, iar Guvernul nu va promova niciun act normativ care să amâne, să suspende sau să modifice aplicarea acestei măsuri.

În ceea ce priveşte politica fiscală, documentul menţionează păstrarea principiului cotei unice, creşterea veniturilor prin combaterea evaziunii fiscale şi revizuirea facilităţilor şi regimurilor preferenţiale, fără introducerea unor poveri suplimentare pentru contribuabilii corecţi.

De asemenea, programul prevede introducerea unui mecanism de impozitare la ieşire (exit tax), conform standardelor europene şi internaţionale, pentru câştigurile de valoare generate pe teritoriul României înainte de transferul activelor, al rezidenţei fiscale sau al activităţii economice în alte jurisdicţii.

În Programul de guvernare 2026-2028 se menţionează şi rambursarea rapidă a TVA pentru contribuabilii corecţi, sistarea rambursărilor urmând să se facă numai în cazul unor suspiciuni documentate de fraudă.

Totodată, contribuabilii cu un istoric bun de conformare fiscală ar urma să beneficieze de rambursări accelerate, mai puţine controale şi eşalonări simplificate, prin introducerea unui sistem de scoring fiscal pozitiv.

În domeniul cheltuielilor publice, Guvernul îşi propune ca nicio cheltuială permanentă să nu fie aprobată fără o sursă permanentă de finanţare sau economii echivalente.

Potrivit documentului, cheltuielile nete ar urma să crească cu cel mult 4,6% în 2027, iar cheltuielile de personal să scadă gradual, ca pondere în PIB, de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031.

„Legea salarizării unitare se aplică respectând acest plafon. Spaţiul fiscal va fi utilizat pentru corecţii structurale ale inechităţilor din sistemul de salarizare, nu pentru majorări uniforme care le adâncesc”,

se menţionează în program.

În ceea ce priveşte pensiile, documentul prevede indexarea acestora începând cu 2027, în limitele stabilite prin strategia fiscal-bugetară, cu atenţie specială pentru pensionarii cu venituri mici şi persoanele vulnerabile.

În privinţa administraţiei fiscale, programul propune reunificarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi a Autorităţii Vamale Române într-o singură autoritate fiscală şi de control, pe baza unei evaluări a funcţionării separate a celor două instituţii.

De asemenea, este prevăzută introducerea, până la 31 decembrie 2026, a unui sistem de remunerare de tip bonus-malus pentru conducerea ANAF şi structurile operative, aplicabil din 2027. Bonusurile vor fi acordate doar în cazul depăşirii planului de încasări, iar penalităţile vor fi stabilite în funcţie de indicatorii de performanţă.

Printre măsurile propuse se mai numără dotarea inspectorilor antifraudă şi vamali cu camere video portabile, în termen de 18 luni, precum şi consolidarea mecanismelor de analiză de risc pentru selectarea contribuabililor supuşi controalelor.

Programul include şi înlocuirea Registrului unic de control cu o platformă digitală integrată, eliminarea treptată a raportărilor fiscale redundante şi dezvoltarea declaraţiilor precompletate.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Guvernul îşi propune să încheie anul 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat potrivit metodologiei europene ESA, şi să reducă acest indicator la 5,2% din PIB în 2027, conform strategiei fiscal-bugetare aprobate în martie 2026.

Documentul precizează că ţinta finală pentru anul viitor va fi stabilită pe baza prognozei de toamnă, fără depăşirea plafonului de cheltuieli.

Conform programului, deficitul bugetar ar urma să coboare la 3,2% din PIB în 2029 şi sub 3% în 2030, în timp ce datoria publică ar urma să se stabilizeze sub 64% din PIB şi să intre pe o traiectorie descendentă în perioada 2030-2031.