Cabinetul Niculescu, gata de testul Parlamentului: planuri mari pe hârtie, preocupări pe măsură

Premierul desemnat Luca Niculescu a depus joi seară, la Parlament, lista miniștrilor și programul de guvernare – teoretic pentru perioada 2026–2028. Viitorul Cabinet, construit în jurul PSD și al câtorva specialiști independenți politic, promite relansare economică, investiții în infrastructură, reformarea administrației fiscale și protejarea veniturilor populației.

Înainte de a putea pune în aplicare aceste măsuri, Executivul trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului. Potrivit unui calendar provizoriu, votul din Parlament ar putea avea loc în prima parte a săptămânii viitoare, cel mai probabil marți, după ce luni sunt programate audierile în comisiile parlamentare ale miniștrilor propuși.

În linii mari, programul propus de Luca Niculescu combină consolidarea bugetară cu măsuri de relansare economică și promisiuni sociale.

Printre cele mai importante obiective se numără menținerea cotei unice, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2027, indexarea anuală a pensiilor, reforma ANAF, investițiile în infrastructură și dezvoltarea capacităților energetice.

Luca Niculescu propune o formulă guvernamentală în care PSD are 11 reprezentanți, iar celelalte portofolii sunt atribuite unor persoane fără apartenență politică.

Premierul desemnat a explicat că formula răspunde contextului politic și economic actual și că prioritățile imediate nu mai suportă amânare.

Într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook, premierul desemnat a creionat primele măsuri pe care le vizează în perioada imediat următoare eventualei învestiri:

”În primele luni ne vom concentra asupra lucrurilor care nu mai pot aștepta:
– rectificarea bugetară, pentru a evita blocaje în funcționarea spitalelor, în aprovizionarea cu medicamente și în plățile către primării și firme;
– adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului;
– sprijinirea persoanelor vulnerabile în fața facturilor din această iarnă;
– relansarea economiei, susținerea întreprinderilor românești și îmbunătățirea colectării veniturilor la buget;
– consolidarea apărării și securității țării.”

Într-un interviu acordat jurnalului Observator de la Antena 1, Niculescu a declarat că nu promite miracole, dar că își propune să ia măsuri care să producă efecte concrete pentru populație și economie.

Lista oficială depusă la Parlament cuprinde următorii membri ai viitorului Cabinet:

Lista miniștrilor propuși

1. Prim-ministru: Luca Niculescu — independent.
2. Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu — PSD.
3. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ștefan Ovidiu Popa — PSD.
4. Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare — independent.
5. Ministrul Afacerilor Externe: Dănuț-Sebastian Neculăescu — independent.
6. Ministrul Justiției: Radu Marinescu — PSD.
7. Ministrul Apărării Naționale: Radu Ștefan Oprea — PSD.
8. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Daniel Cătălin Zamfir — PSD.
9. Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel Bogdan Dumitru — independent.
10. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin Barbu — PSD.
11. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Natalia Intotero — PSD.
12. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Alexandru Marcel Stoica — PSD.
13. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Mihai Alexandru Ghigiu — PSD.
14. Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre Florin Manole — PSD.
15. Ministrul Sănătății: Alexandru Florin Rogobete — PSD.
16. Ministrul Educației și Cercetării: Sorin Valentin Costreie — independent.
17. Ministrul delegat pentru Învățământ preuniversitar: Sorin Gabriel Ionescu — independent.
18. Ministrul Culturii: Ioana Ruxandra Victoria Ciocan — independent.

Fără majorări de taxe în 2027?

Una dintre temele centrale ale programului este relansarea economiei, fără abandonarea obiectivului de reducere a deficitului bugetar.

În interviul acordat jurnalului Observator, Luca Niculescu a declarat că dorința viitorului Cabinet este să nu majoreze taxele și impozitele în 2027. Premierul desemnat a precizat însă că nu poate face o promisiune fermă înainte de clarificarea situației bugetare și a sumelor care vor mai putea fi atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În același timp, Niculescu a anunțat că va fi necesară o rectificare bugetară urgentă, astfel încât să fie asigurată finanțarea spitalelor, a serviciilor de ambulanță și a administrațiilor locale.

Programul de guvernare depus la Parlament urmărește reducerea treptată a deficitului bugetar, cu obiectivul de a coborî sub pragul de 3% din PIB până în 2030.

Documentul prevede și o mai bună separare a cheltuielilor curente ale statului de sumele alocate investițiilor.

În privința mediului de afaceri, premierul desemnat a prezentat un plan de relansare economică estimat la cinci miliarde de euro, destinat inclusiv întreprinderilor românești și IMM-urilor.

Una dintre măsurile anunțate este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027. Niculescu a susținut că investițiile sunt esențiale pentru crearea locurilor de muncă și pentru creșterea competitivității economiei românești.

”Există o măsură cerută de mediului de afaceri, desființarea impozitului minim pe cifra de afaceri care a redus la reducerea investițiilor direct din România. Fără investiții, ai șomaj”,

a spus Niculescu la Antena 1.

În ce privește decizia ÎCCJ privind acordarea unui miliard de euro ca restanțe salariale pentru magistrați, premierul desemnat a spus că sentința pune ”o presiune suplimentară” de buget.

”Îi voi invita pe toți cei care sunt parte a deciziei la un dialog, ca să vedem ce soluții putem găsi”,

a precizat premierul desemnat.

Reforma ANAF și digitalizarea administrației

Un capitol aparte al Programului de guvernare este dedicat îmbunătățirii colectării veniturilor la buget și reducerii evaziunii fiscale.

Printre măsurile prevăzute în program se numără:

• Reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română.
• Introducerea unui profil de risc pentru marii contribuabili, în vederea identificării mai eficiente a riscurilor fiscale.
• Evaluarea structurilor operative ale ANAF printr-un mecanism de tip bonus-malus, începând din 2027.
• Extinderea identității digitale și trecerea către Cloud-ul Privat Guvernamental.
• Simplificarea procedurilor de autorizare pentru firme și reducerea termenelor aferente cu 30%.
• Plata restanțelor statului către companii în cel mult 90 de zile.

Programul mai prevede operaționalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, care ar urma să ofere credite și garanții pentru IMM-uri și proiecte industriale.

Pentru relansarea producției locale, tehnologiile avansate și industria de apărare este propus un pachet economic de peste trei miliarde de euro, descris în documentul de guvernare ca parte a strategiei de stimulare a investițiilor.

Pensii indexate anual și (încă!) o nouă lege a salarizării

În domeniul social, una dintre principalele promisiuni este indexarea anuală a pensiilor. Niculescu a confirmat, în interviul de la Antena 1, că indexarea se regăsește printre măsurile pe care le are în vedere viitorul Executiv.

Programul include și elaborarea unei noi legi unitare a salarizării în sectorul public, fără să fie oferite prea multe detalii despre aceasta.

În privința salariului minim, premierul desemnat a afirmat că ar putea exista vești favorabile, fără să prezinte însă, în interviul respectiv, un cuantum sau un calendar definitiv.

Totuși, în Programul de guvernare este prevăzut un mecanism legal de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice și a consultării tripartite, conform directivei europene, pentru un calendar previzibil.

A1, A0, A7 și A8, priorități ale infrastructurii

Programul de guvernare pune accent pe continuarea proiectelor deja începute și pe utilizarea fondurilor europene pentru accelerarea investițiilor.

Până în 2028, obiectivul este depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostradă și drum expres aflați în exploatare. Pentru atingerea acestuia, documentul indică finalizarea lucrărilor pe autostrăzile A1, A0, A7 și A8.

În domeniul feroviar, sunt prevăzute reabilitarea a peste 500 de kilometri de cale ferată și achiziția de trenuri electrice noi.

Alte proiecte menționate sunt construirea Terminalului 2 al Aeroportului Otopeni, extinderea Portului Constanța și atragerea unui investitor la TAROM.

Energie: noi capacități de producție și gaze din Marea Neagră

Independența energetică reprezintă un alt capitol important al programului pentru 2026–2028.

Executivul propune punerea în funcțiune a aproximativ 5.800 MW de capacități noi până în 2027, prin combinarea surselor regenerabile cu centralele pe gaze, inclusiv proiectele de la Mintia și Iernut.

Programul menționează și începerea producției de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep în prima jumătate a anului 2027, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și crearea cadrului legislativ pentru parcurile eoliene offshore din Marea Neagră.

Obiectivul declarat este reducerea dependenței de importurile scumpe de electricitate și dezvoltarea concomitentă a producției, a capacităților de stocare și a rețelelor energetice.

Sănătate și educație: spitale regionale și reforme pe termen lung

În sănătate, programul pune accent pe prevenție și pe rolul medicinei de familie, precum și pe finalizarea celor trei spitale regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova.

Finanțarea serviciilor medicale și a unităților sanitare este, de altfel, una dintre urgențele invocate de Niculescu în interviul acordat Antena 1, în contextul rectificării bugetare necesare.

În educație, programul prevede corectarea graduală, în limitele bugetare, a efectelor măsurilor adoptate anterior prin Legea nr. 141/2025, cu accent pe impactul asupra elevilor și profesorilor. Sunt avute în vedere trei reforme de durată: finanțarea educației, cercetarea și reforma curriculum-ului.

Documentul menționează și extinderea programelor sociale din școli, precum și pregătirea tranziției către un examen de bacalaureat bazat pe competențe.

Agricultură și mediu: sprijin pentru fermieri și gestionarea riscurilor climatice

În agricultură, prioritățile declarate sunt accesul fermierilor la apă pentru irigații, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, accesul stabil la piețe și acordarea la timp a sprijinului financiar.

În domeniul mediului, programul prevede profesionalizarea și digitalizarea administrației, finanțarea proiectelor mature și măsuri pentru creșterea rezilienței în fața secetei și inundațiilor. Este menționată și aplicarea principiului ”poluatorul plătește”, ceea ce ar putea indica noi grile de impozitare a vehiculelor, în funcție de normele de poluare

Apărare și politică externă

În domeniul apărării, programul prevede creșterea treptată a bugetului destinat securității naționale, cu perspectiva apropierii de 5% din PIB prin utilizarea mecanismelor europene de finanțare.

În plan extern, documentul menține ca repere Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, apartenența României la NATO și Uniunea Europeană și susținerea parcursului european al Republicii Moldova – enumerate în această ordine.

De altfel, în interviul de la Antena 1, Niculescu a declarat că își dorește relații bune atât cu Statele Unite, cât și cu Franța și ceilalți parteneri europeni.