The Telegraph: Vladimir Putin este hotărât să ceară – din nou – scoaterea României din NATO

Președintele rus Vladimir Putin vede negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina ca pe o oportunitate de neratat de a forța NATO nu doar să își abandoneze expansiunea spre est, ci și să revină la granițele Alianței din 1997. De altfel, acesta este scopul pentru care Kremlinul propune includerea reprezentanților europeni în procesul de pace, relatează publicația britanică The Telegraph, care citează surse din misiunile diplomatice occidentale.

Anterior, consilierul prezidențial rus pentru politică externă, Iuri Ușakov, a propus implicarea europenilor în negocierile din Ucraina. El a declarat că Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică au început să adopte o ”abordare mai serioasă” a propunerilor Rusiei și că poziția Europei privind pacea dintre Moscova și Kiev este ”cheia”.

Sursele The Telegraph explică faptul că cerința Moscovei ascunde de fapt intenția de lungă durată a Kremlinului de a readuce NATO la granițele sale din 1997 sau cel puțin de a retrage trupele și tehnica militară din cele cinci țări ale Alianței care se învecinează direct cu Rusia: Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Estonia.

Potrivit cotidianului britanic, diplomații occidentali resping cu fermitate orice tip de concesii făcute Rusiei în această chestiune.

Totodată, sursele The Telegraph sunt convinse că retragerea NATO spre vest, până la granițele corespunzătoare anului 1997, rămâne una dintre condițiile lui Putin pentru încheierea războiului din Ucraina.

A doua condiție, mai susțin sursele, este privarea Kievului de o suveranitate de facto.

Aceste poziții fac ca discuțiile tehnice dintre Washington, Kiev și Moscova, anunțate pentru noiembrie, la Abu Dhabi, să aibă puține șanse de succes.

Cererea Moscovei explicată: NATO ar trebui să dea afară jumătate din membrii actuali, inclusiv România

Moscova a făcut apel la NATO încă din decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de a invada Ucraina, cerând ”retragerea întregii infrastructuri militare NATO la pozițiile sale din 1997”.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, cerea ca NATO să ”își facă bagajele”, acuzând Alianța că ar fi încercat să ”împingă Rusia înapoi” și să o ”retrogradeze la un rol de subordonare”.

Ulterior, Putin a abordat personal problema extinderii NATO spre est și pericolul pe care aceasta îl reprezenta pentru Rusia în numeroase alte ocazii. Acesta explica necesitatea ”operațiunii militare speciale” din Ucraina, printre altele, invocând amenințarea pe care Alianța o reprezenta pentru Moscova, numind aceasta una dintre ”cauzele profunde” ale războiului din Ucraina.

Pe de altă parte, la puțin timp după 24 februarie 2022, Suedia și Finlanda s-au alăturat Alianței, după ce anterior se abținuseră să facă demersuri în acest sens vreme de câteva decenii.

Cerința legată de ”frontierele din 1997” impune retragerea trupelor și armelor NATO din cel puțin jumătate din statele membre – 16 din cele 32 de state membre actuale.

Pe lângă Suedia și Finlanda, aceasta include trei foste republici sovietice (Letonia, Lituania și Estonia), șase foste state membre ale Pactului de la Varșovia (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Cehia), patru republici ale fostei Iugoslavii (Macedonia de Nord, Slovenia, Croația și Muntenegru) și Albania.

Articolul 10 din actuala Cartă NATO prevede o politică a ”ușilor deschise”. Astfel, orice stat poate deveni membru al NATO la dorința sa și cu condiția unui consens al membrilor actuali, iar intervenția terților în acest proces nu este prevăzută.

În istoria de 77 de ani a NATO, au existat doar două precedente în care membrii și-au suspendat – temporar – calitatea de membri ai structurilor militare ale Alianței, fără să se fi desprins complet de aceasta (Franța între 1966 și 2009 și Grecia între 1974 și 1980).